Un arhitect român stabilit de aproape trei decenii în Statele Unite propune ca în Bucureşti să fie construită o nouă gară centrală. Alături de trei tineri arhitecţi români, a lucrat aproape doi ani la proiectul prin care vrea ca staţia centrală să fie mutată cu 1,3 kilometri, iar liniile de pe distanţa respectivă să fie acoperite. Deasupra lor ar urma să fie construite centre de afaceri, un mall, săli de sport şi două cartiere de locuinţe. Legătura dintre noua şi vechea gară s-ar face cu trenul uşor. Valoarea proiectului este estimată la 2,5 miliarde de euro.
Arhitectul Mircea Enache propune ca noul terminal al Gării de Nord să fie construit lângă podul Grant, la aproape 1,3 kilometri de locul actual. Gara de Nord ar urma să fie mai mult decât o poartă de îmbarcare, după modelul Union Station din Washington, unde arhitectul locuieşte de 28 de ani.
Mircea Enache, arhitect: „Ar trebui să aibă şi nişte dotări comerciale aici: un mall sau dotări mai mici legate de ea, în aşa fel încât să devină o tentaţie pentru dezvoltatori.”
Vechea clădire a Gării va fi refăcută şi înălţată şi va rămâne nodul de legătură cu oraşul. Pasagerii vor circula între cele două gări cu un tren uşor şi rapid.
Mircea Enache, arhitect: „Aici ar urma să meargă de la peroane 50 metri, eventual un trotuar rulant, şi se suie în monorail. Şi i-a dus o staţie sub podul Basarab, urcă iarăşi şi intră la etaj în Gara de Nord.”
În plus, două linii de tren ar urma să fie rezervate unui alt plan îndrăzneţ. Celebra Săgeată Albastră va ajunge până în Piaţa Victoriei... pe linia de tramvai. Terenul dintre noua şi vechea gară ar urma să fie acoperit şi pe el se va ridica un mini-oraş.
Mircea Enache, arhitect: „În zona aceasta, care are vreo 700 de metri, între gară şi Podul Basarab, ar urma să fie nişte construcţii cu un caracter mai special: construcţii administrative, o parte ar putea să fie ale ministerului.”
Arina Dordea, arhitect: „Un centru de afaceri de-a lungul spinei monorailului, un centru adminitrativ, două eco-cartiere, primele de acest gen de la noi din ţară, un centru sportiv şi recreaţional unde putem prevede chiar şi o sală polivalentă.”
Cele două eco-cartiere au fost gândite de câţiva tineri arhitecţi, care s-au alăturat proiectului.
Alexandra Coltoş, arhitect: „Creăm un sistem verde, care leagă toate spaţiile de acest tip între ele. Se creează zone de promenadă, apar alte spaţii publice în interiorul zonei.”
Echipa crede că investiţia s-ar amortiza în cel mult 15 ani prin valorificarea terenului de 48 de hectare pe care se întinde.
Arina Dordea, arhitect: „Este complet fezabil. România are nevoie de un astfel de proiect.”
Mircea Enache, arhitect: „În parteneriate, în concesiune se poate construi în valoare de aproape două miliarde şi jumătate de euro.”
Arhitectul este convins că, dacă autorităţile acceptă proiectul, lucrările ar putea începe în cel mult doi ani.