Pentru a avea cvorum, era necesară prezența a 202 deputați, or în momentul votului pentru Ion Diniță s-a constatat că abia dacă mai sunt 150 de parlamentari în sală. În mod evident, cei care au plecat au fost parlamentari ai puterii, astfel încât se poate interpreta gestul ca fiind o tergiversare și o încercare de protejare a colegului lor.
Noul vicepreședinte al Camerei Deputaților, Marian Neacșu, ales, luni, în locul lui Viorel Hrebenciuc, a recunoscut că în prima parte a ședinței de plen au fost în sală 257 de colegi, suficient pentru a asigura votul, dar ulterior mai mulți colegi au ales să nu vină la plen.
„Astăzi PSD a dovedit din nou că obstrucționează justiția. Este al doilea vot în privința încuviințării arestării deputatului Ion Diniță care nu a putut avea loc din cauza prezenței PSD-ului”, a acuzat liberalul George Scutaru.
„În timp ce în sala de plen absentau cei de la PSD, din majoritatea parlamentară, și premierul anunțase că va fi în sală să voteze cererea de arestare a deputatului Diniță și circulau toate acele SMS-uri care ridicau în slăvi conducerea Camerei, cum va mobiliza parlamentarii PSD, Ponta erra la ușă, dându-vă declarații. Un mod rușinos în care înțelege să își exercite mandatul de parlamentar”, a acuzat și Alina Gorghiu, purtător de cuvânt al PNL.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru încuviinţarea reţinerii şi a propunerii de arestare preventivă a deputatului Ion Diniţă - acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu.
Cunoscut mai degrabă în zona Braşovului ca lider local al Partidului Conservator, după ce anterior fusese membru PSD, Ion Diniţă a devenit deputat în anul 2012. Până atunci nu a ocupat nicio altă funcţie publică. Deşi activitatea de parlamentar nu l-a scos din anonimat, afacerile deputatului sunt cele care i-au adus notorietate. Mai ales afacerile cu statul.
Afacerile lui Ion Diniţă au prosperat începând cu anul 2002 graţie contractelor încheiate cu statul de principala sa firmă, Gotic SA. Iniţial s-a axat pe construcţia caselor ANL. Dar din 2007 a încheiat numeroase contracte de milioane de euro, în tot judeţul Braşov pentru reabilitare de drumuri şi extinderea canalizării, apoi deszăpezire şi asfaltare.
La intrarea în Parlament, declaraţia sa de avere a fost imediat remarcată. Figurează acolo cu nouă apartamente, trei case de locuit şi trei de vacanţă. La acestea se adaugă 40 de terenuri în Sighişoara, Constanţa, Braşov, Brăila şi în Marea Britanie.
Ion Diniţă mai declară două autoturisme din 2010 şi venituri anuale de 840.000 de euro din acţiuni şi plasamente. Deputatul precizează că mai are lucrări de artă, obiecte de cult, bijuterii şi ceasuri în valoare de 90.000 de euro.
Numele său a devenit cunoscut o dată cu punerea sub acuzare de către DNA a şefului Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Anchetatorii spun că firma lui Ion Diniţă ar fi primit de la consiliul judeţean Braşov contracte pentru mai multe lucrări de reabilitare a unor drumuri judeţene şi de dezăpezire. Ulterior, firma deputatului ar fi semnat mai multe acte adiţionale, prin care preţul lucrărilor a crescut de zece ori.