Vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, comisar european pentru Valori și Transparență, sosește luni la București pentru a se întâlni cu Președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, cu ministrul Justiției și cu cel al Digitalizării, cu care va discuta subiecte legate de implementarea reformelor din PNRR, dar și despre statul de drept și alegerile de anul viitor. Vera Jourova a acordat Digi24.ro un interviu în care vorbește despre pericolul ca terțe puteri să se implice în procesul electoral din 2024, când vor avea loc alegeri și pentru Parlamentul European, dar și despre efectele nocive ale social-media, care ”trebuie să înceteze să ne împingă într-un colț întunecat al urii și conspirațiilor”.
A.D.: Doamna Jourova, veniți în România pentru a vorbi cu Președintele și premierul despre statul de drept, democrație și despre alegerile de anul viitor. Ați spus, în discursul dumneavoastră de la evenimentul la nivel înalt pe tema alegerilor, la Bruxelles, că „aceste alegeri vor avea loc într-o vreme în care democrația se află sub presiune”. Există îngrijorări la Bruxelles despre soarta democrației în UE, în contextul alegerilor din 2024?
Vera Jourova: Uniunea Europeană rămâne un far al democrației, dar, da, avem dușmani. Rusia este foarte activă, în special de când a început războiul din Ucraina, este foarte activă în a invada spațiul nostru informațional, pentru a semnă diviziune și neîncredere.
Nu vorbim doar despre Rusia, desigur, sunt și alții care vor să abuzeze de libertățile de care noi ne bucurăm în democrațiile noastre. Ei înțeleg bine că în democrație cei care decid sunt oamenii. De exemplu, oamenii decid în privința sancțiunilor împotriva Rusiei agresoare. Așa că încearcă să se amestece, să împrăștie dezinformare sau să influențeze alegerile cu metode necurate.
Pentru Kremlin, dezinformarea face parte din doctrina lor militară și este o armă de manipulare în masă de multe milioane de euro. Partea bună este că acum avem un răspuns la asta. Avem un pachet de legi și acțiuni ne-legislative ca de exemplu Digital Services Act sau Codul anti-dezinformare. Lucrăm împreună cu platformele social-media. Sprijinim societatea civilă.
Nu-mi fac iluzii că promotorii dezinformării sunt susținuți de armate de troli sau boți, bine organizate și bine plătite. Și ca să ne apărăm, trebuie să ne organizăm și noi.
A.D.: Ați vorbit în același discurs sus-menționat, că un sondaj recent făcut de Open Society Foundation arată că o treime dintre cei care au răspuns sunt de acord ca un model bun de a conduce o țară este un regim militar sau un lider care să nu țină seama de Parlament. Dacă ne gândim la procentele mari pe care le adună Extrema Dreaptă în UE, și dacă ne gândim chiar la declarațiile făcute de Viktor Orban, care a spus că UE îi amintește de ocupația sovietică, credeți că viitorul Uniunii ar putea fi în pericol?
Vera Jourova: Nu, nu aș vrea să fiu atât de pesimistă. Dar ce este clar pentru mine este că democrația are nevoie să fie îngrijită și protejată. Durează zeci de ani să construiești democrația și poate fi subminată foarte repede. Și când vorbim despre democrație, nu vorbim doar despre alegeri. Vorbim despre libertatea presei, justiție și autorități independente, societate civilă și cetățeni activi. Democrația înseamnă un exercițiu zilnic. Suntem într-o moment foarte bun pentru a susține Uniunea Europeană. Chiar și domnul Orban vede ce beneficii ai dacă ești în UE, altfel ar fi plecat până acum.
Dar cred că trebuie să facem mult mai mult. Politicienii aleși democratic trebuie să vină cu idei și cu soluții, trebuie să arătăm că suntem capabili să rezolvăm problemele oamenilor. Dacă nu facem asta, oamenii vor alege extremiști care se pricep foarte bine să identifice probleme, dar care oferă soluții dezastruoase.
A.D.: Discutând despre același subiect al oamenilor care ar susține o dictatură, cum ați explica dumneavoastră faptul că oameni din UE, care se bucură de libertăți personale și de valorile democrațice în țările lor, au ajuns în acest punct în care sunt gata să susțină regimuri iliberale sau militare?
Vera Jourova: Vaclav Havel a scris că dezavantajul natural al democrației este că e extrem de obositoare pentru cei care și-o doresc sincer, în timp ce celor care vor să o abuzeze le permite aproape orice. Democrația este dificilă, pentru că ne cere să fim activi, informați, să căutăm compromisul. Democrația poate părea câteodată înceată sau ineficientă. Așa că oamenii cată soluții alternative, pentru că sunt dezamăgiți și au încetat să creadă că democrația poate să le ofere ceva. Misiunea noastră principală este să le arătăm că înțelegem asta și că avem idei despre cum să le rezolvăm problemele. Dacă nu recâștigăm încrederea oamenilor în democrație, extremiștii vor câștiga.
A.D. Ați vorbit de foarte multe ori despre pericolul dezinformării. Ce face Comisia Europeană pentru a combate dezinformarea?
Vera Jourova: În primul rând, apărăm libertatea de exprimare. Aceasta înseamnă că avem o abordare atentă a dezinformarii, deoarece nu este întotdeauna ilegală. Avem o nouă lege, Digital Services Act, care face rețelele sociale mai transparente și mai responsabile. Avem un Cod anti-discriminare cu Big Tech, industria publicitară și experți, cu angajamente de a-i minimaliza pe cei care se implică în mod regulat în dezinformare, pentru a încerca să găsim și să eliminăm fermele de troli. Cel mai bun anticorp pentru virusul dezinformarii este educatia. Dacă înțelegem mai bine cum să ne alegem sursele și să obținem informații, vom fi mai bine pregătiți împotriva tentativelor de manipulare și interferență.
”Este adevărat că rețelele sociale pot fi periculoase”
A.D. În România peste 70% din populație își ia informațiile de pe controversata platformă Tik Tok. Credeți că acest lucru ar fi un pericol la adresa democrației?
Vera Jourova: Din nou, nu vreau să fiu prea dramatică. De fiecare dată când există un nou mediu de comunicare, ne este frică. Așa a fost și cu revoluția TV și radio. Dar este adevărat că rețelele sociale pot fi periculoase. Ne împing în propriile noastre bule de informații. De asemenea, ne pot servi conținut mai extremist, și suferim de o supradoză de informații.
În această cacofonie, ne este mai greu să distingem ce este real și ce este fals, ce contează și ce este doar zgomot. Deci, avem legi care spun rețelelor sociale să ofere utilizatorilor mai mult control, astfel încât oamenii să poată decide ce vor să vadă, nu doar ce vor platformele să vadă.
Actorii din rețelele sociale trebuie să ofere acces la algoritmi, astfel încât experții să poată verifica dacă Big Tech face într-adevăr ceea ce spun ei că fac pentru a ne proteja de troli, boți și campanii organizate de dezinformare. Europa este cea mai avansată în acțiunea asupra acestor fenomene și cred că avem legi bune care au nevoie acum de puțin timp pentru a se aplica pe deplin.
Dar în democrație cei mai importanți sunt și vor fi oamenii. Și îmi doresc ca oamenii să înțeleagă mai bine riscurile, astfel încât să poată scăpa mai des de TikTok și să se angajeze într-o conversație.
A.D.: Vorbind despre dezinformare, în contextul războaielor din Israel și Ucraina, Comisia le-a cerut șefilor Big Tech să respecte legislația Uniunii Europene și să restrângă conținutul ilegal de pe rețeaua de socializare. „Cu domnul Musk, dialogul nu merge bine, pur și simplu”, ați spus săptămâna trecută. Cât de periculoase sunt rețelele sociale pentru democrație și valorile europene și ce poate face Comisia pentru a preveni orice escaladare?
Vera Jourova: Toți trebuie să respecte legea, indiferent cât sunt de mari sau de mici. Digital Services Act și Digital Markets Act sunt legile concepute pentru a aborda riscurile care decurg din platformele online. Conținutul ilegal, cum ar fi incitarea la violență, trebuie eliminat online în același mod în care ar trebui eliminat offline.
Comisia a propus legile, iar Parlamentul European și statele membre din Consiliu le-au aprobat. Acum vom aplica în mod energic DSA. Dar pentru a proteja democrația, nu poate fi doar Comisia cea care acționează. O numim abordarea întregii societăți, în care fiecare are un rol de jucat.
Rețelele sociale trebuie să înceteze să ne împingă într-un colț întunecat al urii și conspirațiilor. Autoritățile trebuie să aplice legea și să-i pedepsească pe cei care o încalcă, nu doar platformele sociale.
Mass-media trebuie să fie independente și puternice, astfel încât să poată rămâne sursa de informații credibile. Și toți trebuie să devenim mai alfabetizați digital, astfel încât să putem înțelege ceea ce vedem online și să fim mai critici față de sursele de informații.
”Va fi important să se rezolve deficitul de magistrați”
A.D.: În întâlnirile dumneavoastră cu oficialii români veți aborda tema statului de drept și implementarea PNRR. În ceea ce privește statul de drept și reformele PNRR, care sunt principalele puncte la care România mai are de lucrat?
Vera Jourova: Sunt foarte fericită că am reușit să închidem în sfârșit MCV pentru România. Și apreciez eforturile multor guverne care au lucrat la îmbunătățirea sistemului judiciar și a sistemului anticorupție.
Raportul 2023 privind statul de drept pentru România notează multe lucruri pozitive, de exemplu palmaresul în combaterea corupției la nivel înalt. România se descurcă în general bine și în ceea ce privește eficiența sistemului de justiție.
Dar, ca în orice democrație, autoritățile nu pot cruța eforturile de îmbunătățire a situației statului de drept. Și așa și România trebuie să continue calea întăririi statului de drept; acest lucru va fi în primul rând bun pentru poporul român, dar și pentru cooperarea la nivelul UE.
De exemplu, va fi important să se rezolve deficitul de magistrați. Vom vorbi despre aceste chestiuni în timpul întâlnirilor mele, dar sunt optimistă că direcția este cea corectă. România avansează în îndeplinirea Planului Național de Recuperare și Reziliență și în fiecare țară acest proces nu este ușor.
În rolul meu, acord o atenție deosebită reperelor digitale. Aceasta este o mare oportunitate pentru România de a adopta digitalizarea, de a atrage investiții și de a ajuta oamenii prin dezvoltarea, de exemplu, a sistemelor de e-guvernare sau e-justiție. În general, sunt optimistă și am încredere că guvernul României va continua să își îmbunătățească absorbția fondurilor Planului Național de Recuperare și Reziliență.
