USR anunță că atacă la Curtea Constituțională, alături de PNL, legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Cele două formațiuni susțin că legea permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate, cu efecte ireversibile asupra ecosistemelor.
Uniunea Salvați România atacă, alături de PNL, modificările aduse de Parlament Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Modificările aduse vor permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate și care vor avea efecte extrem de nocive pentru toate râurile României și va produce distrugerea ireversibilă a ecosistemelor, se aratăîntr-un comunicat USR.
„E una dintre cele mai nocive legi la adresa mediului pe care le-am dezbătut, în actuala legislatură, în Parlament. Mi-e greu să înțeleg cum a fost adoptată la Camera Deputaților, după ce la Senat a fost respinsă cu unanimitate. Interesul public major, în înțelesul directivelor europene și al oricărui om responsabil este protejarea mediului, nu distrugerea lui. Băgatul râurilor pe țeavă înseamnă suferință și moarte nu doar pentru pești, animale și păduri, ci pentru toți cetățenii români, pentru copiii și nepoții noștri. Când studiile științifice arată, fără echivoc, că distrugerea biodiversității a fost una dintre cauzele majore ale pandemiei de COVID-19, să votezi pentru a o distruge pe mai departe arată o iresponsabilitate criminală. Sper că membrii CCR vor înțelege care este, cu adevărat, interesul public major și că respectarea dreptului la un mediu sănătos, așa cum e prevăzut în Constituție, nu reprezintă un moft, ci o necesitate”, a declarat senatorul USR Mihai Goțiu, potrivit unui comunicat.
Parlamentarii USR susțin că legea este una cu dedicație astfel încât Hidroelectrica să poată realiza un proiect „megalomanic” în Parcul Național Defileul Jiului, proiect declarat ilegal de Curtea de Apel București în decembrie 2017.
USR reamintește, de asemenea, că, în 2015, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement în cazul României din cauza amenajărilor hidroenergetice care afectează habitatele, iar, dacă problemele nu se rezolvă, țara noastră riscă să fie acționată la Curtea de Justiție a UE.
În sesizarea adresată Curții Constituționale, semnatarii invocă atât motive extrinseci, cât și motive intrinseci de neconstituționalitate. Este vorba, pe de o parte, de încălcarea principiilor conciziei și preciziei textului juridic, legea criticată conținând norme neclare și lipsite de previzibilitate. Pe de altă parte, semnatarii sesizării arată că actul normativ încalcă art. 44 alin. (3) din Constituție, în condițiile în care exproprierea pentru cauză de utilitate publică trebuie să fie o limitare excepțională a dreptului la proprietate. De asemenea, în sesizare se argumentează că legea adoptată de Parlament instituie cadrul normativ pentru încălcarea obligației constituționale de protecție a mediului și derogă inclusiv de la cadrul normativ european care instituie garanții pentru protecția apelor și biodiversității.
