Exclusiv „Un război din care pierde întreaga lume”. De ce este atât de greu să se ajungă la un acord de pace între Ucraina și Rusia
Elveția are reputația de a fi un intermediar corect pentru negocierea celor mai bune soluții atunci când două state își rup relațiile diplomatice. Statutul de țară neutră ajută de asemenea la acest renume. În cazul Rusia versus Ucraina, elevețienii încă nu au rezultatul dorit de toată lumea. Unul dintre motive este că rușii nu îi mai consideră neutri, pentru că Elveția s-a alăturat țărilor care condamnă războiul și au impus sanțiuni. De ce este atât de dificil să se ajungă la un acord de pace între Kremlin și Kiev? Ne răspunde Massimo Baggi, ambasadorul Elveției la București, într-un nou episod „Pașaport diplomatic”.
O variantă elvețiană de pace în Ucraina
Elveția a organizat cea mai recentă conferință pentru pacea din Ucraina. Participarea a fost una importantă, dar statele cu influență asupra Federației Ruse, fie au lipsit, dacă vorbim despre China, fie au trimis reprezentanți de rang inferior. Și-au pierdut elvețienii îndemânarea de a duce negocieri complicate? Deloc. Însă realitatea acestui război și atitudinea lui Vladimir Putin față de orice tentativă de pace complică lucrurile.
Cristina Cileacu: Dle ambasador, de când rușii au început războiul în Ucraina, relațiile internaționale s-au schimbat și continuă să se schimbe. Și vedem din nou această polarizare între partea de est a lumii și partea de vest a lumii. Elveția, desigur, este cunoscută pentru a fi neutră. Dar mai putem vorbi despre neutralitate acum?
Massimo Baggi: Cred că da şi, cred că, neutralitatea Elveției nu este doar o modalitate de a ne apăra interesele. Este, de asemenea, o contribuție pe care o oferim întregii lumi. Cred că, dacă avem, un număr atât de mare de organizații internaționale la Geneva, și nu doar la Geneva, acest lucru se datorează faptului că suntem în mod constant o țară neutră. Aceasta nu este o politică oportunistă, dar este o politică constantă pe care o avem de foarte mult timp. Și cred că, a reușit să contribuie la pace și securitate în întreaga lume în multe ocazii. Și sperăm că vom putea juca un rol, așa cum facem deja în războiul din Ucraina. După cum știți, am organizat un summit de pace, summit privind Ucraina, în Elveția, pe 15 iunie şi la el au participat peste 100 de delegații la nivel înalt, invitaţii au fost la nivel de șef de stat și de guvern, și am avut o declarație semnată la finalul summitului de peste 80 de delegații de rang înalt. Și am reușit, să stabilim, câteva principii despre cum să încercăm să lucrăm la pacea în Ucraina. Și printre aceste principii, am reiterat importanța de a urma Carta ONU, care înseamnă teritoriul integral al Ucrainei.
Marii absenți de la conferința de pace
Cristina Cileacu: Dar, de la această conferință, au lipsit nume mari sau cei prezenți nu și-au pus semnătura pe această declarație finală. În primul rând, China nu a fost prezentă. Desigur, Rusia nu a fost prezentă, iar India a trimis un diplomat superior, care nu a semnat declarația finală. Deci, este încă util acest tip de conferință. Adică, nu este ceva de genul o parte are o perspectivă, cealaltă parte are o altă perspectivă și nimeni nu se întâlnește în mijloc?
Massimo Baggi: Dacă am ajuns la punctul în care avem un război în Ucraina și în Europa, înseamnă exact ceea ce spuneți, că celelalte mijloace ale diplomației au eșuat până acum. Dar acesta nu este un motiv pentru a renunța, pentru că știm perfect că acest război este o situație din care pierde toată lumea, Ucraina, cu siguranță, şi pentru Rusia, pentru Europa, și pentru întreaga lume. Deci nu, cred că acest summit a fost o contribuție. Așa cum ați menționat, nu toată lumea a fost acolo, dar acesta a fost un prim pas. Și continuăm să lucrăm după acest summit, pentru a fi siguri că va exista o continuare și sperăm că Rusia și nu numai Rusia vor fi la masă, pentru a soluționa disputa și, sperăm, pe baza principiului pe care am convenit, în Elveția. Ne-am referit la Carta ONU, aşa cum am afirmat anterior, dar am discutat şi am convenit asupra altor chestiuni, cum ar fi securitatea nucleară. Dacă se întâmplă un accident nuclear, consecințele vor fi aceleaşi pentru toată lumea. Și, de asemenea, am vorbit despre ajutor umanitar, despre securizarea căilor navigabile. Deci, am făcut un pas înainte și, desigur, trebuie întreprinși alți pași pentru a atinge obiectivul final.
Diplomația elvețiană vs agresiunea rusă
Relația elvețienilor cu rușii este una complicată. Elveția are o istorie de a reprezenta statele care își rup relațiile diplomatice. Federația Rusă a fost și în alte cazuri atacatorul de serviciu, iar Berna a preluat cauza țărilor afectate și a comunicat în numele lor. Guvernul elvețian a condamnat războiul început de Moscova în Ucraina, iar acum rușii desconsideră statutul de neutralitate al elvețienilor. Asta nu îi împiedică să continuie comunicarea cu reprezentanții Kremlinului.
Cristina Cileacu: Care este relația Elveției în prezent cu Rusia? Pentru că, atunci când Rusia a luat Crimeea și a început războiul, prima fază a actualului război, să o numim așa, Elveția reprezenta interesele Ucrainei la Moscova, după a doua fază a războiului, Rusia a spus că Elveția nu mai poate fi considerată neutră, deoarece țara dvs. s-a alăturat restului țărilor care impun sancțiuni. Deci, care sunt acum aceste relații?
Massimo Baggi: Când vine vorba de conflicte din întreaga lume, avem reputația de a fi un intermediar onest, un intermediar al păcii. Am menționat neutralitatea înainte, de asemenea, faptul că suntem o țară mică, fără nevoia unei agende internaționale ne ajută să facem acest lucru. Și avem o tradiție de a oferi, de a putea oferi servicii bune atunci când țările îşi rup relațiile diplomatice, deseori preluăm noi situaţia. Eram la post la Moscova, în timpul războiului ruso-georgian și, în acel moment, și chiar şi acum, continuăm să reprezentăm Moscova la Tbilisi şi Georgia la Moscova. Aceasta este vocația noastră. Și acum, să revin la întrebarea dvs, ce fel de relație avem cu Moscova. Vorbim cu Moscova și am vorbit mult când am decis să organizăm acest summit despre pace pentru Ucraina. Din păcate, partea rusă ne-a semnalat în multe ocazii, direct și indirect, că nu este interesată să participe. Dar continuăm să credem că, aceasta este de asemenea misiunea noastră, să aducem împreună cele două părţi. Și, dacă priviți înapoi la istorie, multe conflicte se termină cu tratatul de pace. Și asta este într-adevăr...
Pacea pentru care luptă multe țări
Cristina Cileacu: Aceasta este singura modalitate de a pune capăt conflictului, practic. Dar sunt atât de multe țări care încearcă acum să joace rolul Elveției în războiul pe care rușii l-au început în Ucraina și să încerce să aducă pacea și să îi aducă la aceeași masă, pentru a semna un tratat. Țara dvs lucrează, de asemenea, cu restul țărilor, mă refer la Arabia Saudită, Turcia, şi ei încearcă. Este o competiție. Aceste țări lucrează împreună sau doar una dintre ele încearcă să preia conducerea (n.r. negocierilor)?
Massimo Baggi: Da, lucrăm cu ei. Am lucrat cu ei, deja în timpul summitului de pace pe care l-am organizat. Un alt efect secundar pozitiv al acestui summit a fost că a contribuit la apariția câtorva propuneri de acorduri de pace care circulă, șase-șapte acorduri de pace consistente, acorduri care trebuie discutate, referindu-se la, știți, statutul de neutralitate al Ucrainei sau la organizarea referendumurilor pentru provinciile cu probleme din Ucraina, diferite tipuri de planuri de pace. Nu văd asta deloc ca pe o competiție. Cred că o văd ca pe o contribuție, o preluare cu adevărat a situaţiei din locul în care noi ne-am terminat munca, pentru a obține procesul de pace just și durabil, în interesul poporului ucrainean, și al Europei, și al Rusiei, de asemenea.
Apărarea cerului Europei
De când rușii au readus războiul în Europa, statele din blocul comunitar se ocupă mult mai aplicat de securitatea comună. Una dintre inițiativele cu acest scop este Scutul European pentru Cer. Mai multe state NATO și UE au aderat deja la acest proiect care presupune construirea unui sistem european integrat de apărare aeriană cu baza la sol, care să includă capacități de rachete antibalistice. Deși neutră, Elveția a devenit și ea membru al inițiativei, pentru că și acolo îngrijorările pentru securitatea continentului sunt mari.
Cristina Cileacu: Elveția este parte a Scutului European pentru Cer, care este o inițiativă a Uniunii Europene, țări care încearcă să construiască un scut terestru anti-rachetă, să spunem pe scurt, pentru apărarea Europei. Se mai numeşte acest lucru neutralitate
Massimo Baggi: Neutralitatea Elveției este din vremea Congresului de la Viena (n.r. 1814–1815) şi apoi a fost transformată în cod de lege în 1907, se bazează pe dreptul internațional și face parte din constituția Elveției. Suntem foarte atașați de asta, pentru că este foarte mult în interesul nostru, şi așa cum am mai spus, în interesul comunității internaționale și, prin urmare, cred că neutralitatea este una dintre etichetele Elveției. Legea neutralității nu spune prea multe, spune că nu putem participa la conflicte. Dar apoi, a trebuit să punem în aplicare acest principiu. Și aici vine politica neutralității, care poate fi două lucruri diferite. Politica de neutralitate ne permite, de exemplu, să impunem sancțiuni, ceea ce am făcut împotriva Rusiei, Rusiei și ne permite să contribuim cu ajutor umanitar la conflicte în întreaga lume. Acum, din cauza problemelor de securitate pe care le avem cu toții, precum România, de altfel tot restul Europei, simțim că trebuie să ne intensificăm cooperarea cu NATO, ceea ce nu este nimic nou, apropo, pentru că participăm de la început la parteneriatul pentru pace cu NATO. Deci, acest lucru este deja ceva ce facem de ceva timp. Și în Elveția avem acum o dezbatere majoră despre securitate, ca peste tot în Europa. Și unul dintre aspectele acestei discuții pe care le avem în Elveția este cum să creștem, să ne îmbunătățim cooperarea cu NATO. Și presupun că vom coopera mai mult cu NATO, deși deocamdată nu știm exact care va fi forma acestei cooperări. Dar fiți siguri că legea neutralității va fi în centrul atenției noastre.
Armata elvețiană, un atu important
Cristina Cileacu: Cum se apără Elveția? Adică, aveți faimoasa armată elvețiană, dar, când vine vorba de o amenințare majoră, o să lucraţi cu NATO?
Massimo Baggi: Credem că armata nu este singurul instrument pe care îl poți folosi pentru a te apăra. Iar summitul privind pacea în Ucraina este unul dintre instrumentele pe care le folosim pentru a ajunge la pace. Și, avem altele pe care le putem folosi. Dar, avem o armată și, ne apărăm singuri, dacă este necesar pentru moment. Dar ideea, de exemplu, de a crește bugetul pentru securitate și pentru armată este deja o discuție în Parlament. Și cu siguranță, se va face în viitorul apropiat.
Varianta chinezească a „neutralității”
Cuvântul neutralitate a început să aibă diferite interpretări de când Federația Rusă a atacat Ucraina. Se vorbește mult despre pace, dar faptele arată o altă realitate. China a fost marele absent de la conferința pentru pace organizată în Elveția, deși recunoaște suveranitatea statului ucrainean. Continuă să evite condamnarea războiului, iar parteneriatul fără limite dintre liderii chinez și rus arată că se lucrează în comun la susținerea conflictului.
Cristina Cileacu: Neutralitatea este diferită înțeleasă de alte țări care pretind că nu îi ajută pe ruși să-şi susțină războiul în Ucraina. Pe de altă parte, fac în secret tot felul de mișcări. Vorbesc acum despre China. Relațiile Elveţiei cu China sunt puternice, deoarece China este un partener comercial important. Dar, China pare să fi spionat țara dvs în multe feluri. Deci, cum este acum situația?
Massimo Baggi: Avem o relație deplină cu China, care include şi dialogul despre drepturile omului şi acordul de liber schimb, ceea ce este foarte rar pentru țările occidentale. Noi îl avem. Și noi credem că această relație este în interesul Chinei și al Elveției. Cred că, pentru a fi sincer, multe țări europene ar trebui să-și dea seama că, o parte din bunăstarea noastră depinde, de asemenea, de o relație solidă cu China. Și atunci când nu ai nicio relație cu o țară, nu ai nicio problemă. Când ai o relație atât de mare cu o țară, ai probleme care apar și, da, cea pe care ai menționat-o este o problemă. Avem și problema subvențiilor. Și aceasta este o problemă mare la nivelul Uniunii Europene. Momentan, impresia mea este că avem canale prin care să discutăm aceste chestiuni fără a ne aștepta la o degenerare majoră, și, pentru subvenții, de exemplu, din fericire, China este membru al Organizației Mondiale a Comerțului, care are sediul central în Elveția, apropo, nu întâmplător și, prin intermediul OMC sperăm că vom putea aborda, cel puțin parțial, problema subvențiilor, de altfel se întâmplă deja. Deci, pentru moment, sper că relația cu China va continua să crească în interesul Elveției, cât și al Chinei.
Prosperitatea, pilulă anti agresivitate
Cristina Cileacu: Multe țări spun că trebuie să avem relații cu China, desigur, pentru că este un partener comercial important pentru toată lumea, este a doua cea mai mare putere din lume. Dar, totuşi sunt probleme cu drepturile omului, nu numai cu drepturile omului, cu multe mișcări greșite pe care le face China, așa cum am spus, pentru noi toți, foarte calculate pentru ei, totuși. Este corect să ai schimburi cu o astfel de țară?
Massimo Baggi: Credem că comerțul este, de asemenea, un instrument, pentru a aborda aceste probleme. Și trebuie să recunoașteți că, prin dezvoltare economică, China a reușit să ofere un viitor, un viitor mai bun, unei mari părți a populației sale. Sărăcia a fost redusă foarte mult. Și, știm perfect, că extremismul apar atunci când ai o situație economică, care nu permite oamenilor să aibă demnitate. Și aceasta este o problemă majoră. Deci cred că a fi implicat este o parte a soluției sau cel puțin, o încercare de a aborda problemele pe care le avem.
O relație fără probleme
Cristina Cileacu: Sunteţi ambasador în România, și a trecut aproape un an sau mai mult de un an de când aţi ajuns la București. Ce s-a îmbunătățit de atunci în relația dintre țările noastre?
Massimo Baggi: Elveția are, aș spune, o relație excelentă cu România. Fac această meserie de 32 de ani, am fost în zece țări diferite. Nu am servit în multe țări unde pot spune că nu avem probleme, așa cum este cazul României. Nu avem nicio problemă specială cu România. Acesta este în primul rând. În al doilea rând, vedem o relație puternică, care nu este doar în termeni de comerț și investiții, ci și în ceea ce privește cultura, sportul, în multe activități ne descurcăm mai bine. Aici nu vedeți schimbări spectaculoase într-una, dar cred că dezvoltarea continuă a României, pe calea pe care am văzut-o în ultimii ani, ne va permite să facem și mai mult. Elveția are potențialul de a face mult mai mult în România, ne clasăm printre primii zece investitori, suntem o ţară cu o populație mai mică de 9 milioane de locuitori. Dar, putem face mult mai mult. Avem un sector bancar foarte mare în Elveția, care atrage capital în Elveția pe care trebuie să-l reinvestim, în străinătate. Este o necesitate pentru noi. În caz contrar, dacă rămâne investit în francul elvețian în Elveția, banii, valoarea francului elvețian ar fi supraevaluate. Deci, pentru noi, este de o importanță capitală să investim acești bani în străinătate. Și, așteptăm cu nerăbdare să facem asta, chiar mai mult, în România.
Imaginea României, încă neclară
Cristina Cileacu: Și cum este văzută România în Elveția? Mai avem această imagine a unei țări foarte corupte?
Massimo Baggi: Cred că, sincer vorbind, am impresia că România este puțin subestimată în Elveția pentru că, eu însumi, când am venit aici, am găsit o situație care este mult mai bună decât erau așteptările mele. Și exact de asta mi-am dat seama când primesc aici delegații din Elveția. Deci, acesta este un lucru. Transparența este, cu siguranță, o problemă. Aș spune că, văd foarte mult rolul meu aici în a aduce oameni din Elveția să vină în România, pentru că atunci este ușor să-i conving că situația de aici este diferită față de ceea ce așteaptă ei și, în multe cazuri, mult mai bună. Deci cred că, dacă voi reuși să conving mai mulți oameni din Elveția, companii din Elveția să vină în România, atunci România va vorbi de la sine și asta va face diferența.
Editor : Loredana Bancăș
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
