Pe 16 martie, preşedintele Klaus Iohannis a emis primul decret privind instituirea stării de urgenţă pentru 30 de zile în România, această perioadă urmând să se încheie marţi, ultima zi în stare de urgenţă. Marți, șeful statului va emite un nou decret, care va intra în vigoare de miercuri și care va prelungi starea de urgență până pe 14 mai.
Conform Legii privind decretarea stării de urgenţă şi a stării de asediu, în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.
Preşedintele va emite marți decretul de prelungire a stării de urgenţă cu încă 30 de zile. Iohannis a declarat săptămâna trecută, după întâlnirea cu premierul şi cu mai mulţi miniştri, că este necesară prelungirea stării de urgenţă cu încă o lună: „Sunt lucruri care se mişcă, însă, trâgând linie, am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă. Am solicitat Guvernului să vină cu propuneri. La începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă cu încă o lună de zile. Acest lucru este necesar pentru a ţine epidemia sub control”.
Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că nu va vota prelungirea stării de urgenţă. Tăriceanu acuză autorităţile că duc o „politică anti-românească” şi a afirmat că ar trebui repornită activitatea normală în România, atât în întreprinderi, cât şi în instituţii: „Nu vreau să votez prelungirea stării de urgenţă pentru că văd că la adăpostul ei creşte lipsa de transparenţă şi deschide practic drum liber abuzurilor. Nu vreau să votez starea de urgenţă pentru că o parte importantă din ţară nu e afectată de coronavirus şi nu înţeleg de ce trebuie să penalizăm şi regiunile care nu sunt afectate de coronavirus, la fel cum sunt şi celelalte”.
Primul decret de instituire a stării de urgenţă a primit votul unanim al parlamentarilor.
