„Noi din 1993 în programul nostru avem diferite forme de autonomie: şi culturală, şi teritorială. Acel proiect de autonomie culturală care zace în Parlament de şapte ani, din păcate nu a fost o voinţă politică ca să fie asumată de o majoritate, chiar dacă a fost propusă din guvernul din care făcea parte PDL şi PNL în 2005. Discutăm, negociem şi sper să se rezolve. (...)
Deci avem simbolurile noastre, am avut discuţii pe steagul secuiesc. E o decizie a Consiliului Local, trebuie acceptată doar stema prin Hotărâre de Guvern. Steagurile sunt acceptate, fiecare comunitate are dreptul. Care e problema?”, a declarat Laszlo Borbely, la Jurnalul de Seară.
Din aceeaşi emisiune:
Manifestările de la Târgu Mureş. Frunda: Comunicarea UDMR-ului a fost proastă
Laszlo Borbely despre ascensiunea lui Mihai Stănişoară: „A crescut cât să sară gardul”
Autonomia cetăţenilor maghiari din România este un subiect controversat pe care ministrul de Externe al Ungariei a ţinut să îl clarifice într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24, în emisiunea „Paşaport diplomatic”. Janos Martonyi a admis că relaţiile dintre România şi Ungaria sunt tensionate şi a venit cu o soluţie: intensificarea dialogului, dar fără emoţii.
Cât priveşte scandalul steagului secuiesc, acesta a început în luna ianuarie, când mai mulţi consilieri au arborat drapelul în Covasna. Imediat, prefectul a interzis arborarea lui. Ca răspuns, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, le-a cerut primăriilor din Ungaria şi Parlamentului de la Budapesta să arboreze steagul Ţinutului Secuiesc în semn de solidaritate cu minoritatea din estul Transilvaniei.
De la Bucureşti, ambasadorul Ungariei a vorbit despre autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi despre oportunitatea modificării Constituţiei României în scopul de a elimina din text sintagma de „stat naţional”.
După ce oficialii de la Bucureşti şi Budapesta s-au luat la întrecere în declaraţii bătăioase, au stabilit o întâlnire faţă în faţă între miniştrii de Externe la Bucureşti, la începutul acestei luni. Cei doi au discutat ore bune, dar la conferinţa de presă s-au dovedit extrem de zgârciţi cu declaraţiile. „Nu e vorba de a împiedica asumarea identităţii naţionale, a unei simbolistici, dar aceasta trebuie să se facă în interiorul cadrului legal”, a spus Titus Corlăţean, ministrul român de Externe.
„Dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi”, a replicat şeful diplomaţiei ungare, Janos Martonyi. Minorităţile naţionale trebuie să aibă mai multă autonomie, spune oficialul, iar arborarea unui drapel străin nu are nici o conotaţie negativă, dacă are legătură cu minorităţile naţionale:
„Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cineva vrea să îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsaţi-l să îl pună. Vreau să adaug: dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi.
Sunt fericit când văd steagurile naţionale româneşti fluturând pe clădirile administrative din oraşele maghiare. E un mesaj pentru mine că oamenii din acele comunităţi se simt ca acasă”, a adăugat ministrul de Externe al Ungariei.