Biodiversitatea Deltei Dunării nu a fost afectată în prezent de lucrările de dragare făcute de Ucraina pe canalul Bîstroe, iar primele măsurători cu privire la debitul Dunării au fost finalizate pe brațul Chilia şi pe secţiunile apelor teritoriale ale României, a declarat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
„În ultimele săptămâni, colegii mei de la ANAR şi de la ARBDD n-au stat degeaba şi au făcut primele măsurători, care au fost realizate săptămâna trecută. Au fost finalizate săptămâna trecută şi începute acum două săptămâni cu privire la debitul Dunării, pe Chilia şi pe secţiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României. Unde am putut, am mers până la malul celălalt al Dunării, cu acordul partenerilor şi vecinilor noştri ucraineni. Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat faţă de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă. Confirmă de asemenea faptul că pe cele 14 secţiuni transversale nu sunt modificări substanţiale cauzate de dragări, dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 puncte de secţiuni transversale pe o lungime de aproape 100 de km.
Pentru a avea o concluzie generală avem nevoie de acordul părţii ucrainene, care a fost promis şi confirmat verbal în această săptămână, la Ministerul Transporturilor, la întâlnirea bilaterală. Aşteptăm confirmarea în scris a acestui acord, astfel încât cele trei vapoare pregătite de Ministerul Transporturilor să finalizeze această procedură de măsurare a adâncimii şi recalculare a debitelor şi să putem trage concluziile finale. Efectele, în niciun caz, nu vin de azi pe mâine.
Biodiversitatea, astăzi, în Delta Dunării nu este afectată de aceste lucrări şi România nu va fi niciodată de acord cu lucrări care să afecteze biodiversitatea în Delta Dunării”, a dat asigurări Tanczos Barna, ministrul Mediului, conform Agerpres.
Întrebat dacă România ar putea, din punct de vedere procedural, să ceară despăgubiri Ucrainei după ce sunt finalizate verificările anunţate, ministrul Mediului a subliniat că nu a fost analizată această posibilitate, deoarece nu există raportul final.
„Nu am analizat această posibilitate, pentru că nu avem concluziile finale. Avem nevoie de acordul scris al părţii ucrainene pentru a face măsurătorile, pentru a calcula debitele actuale şi să vedem dacă într-adevăr au fost modificări semnificative de adâncimi în zonele despre care vorbim şi după aceea vom analiza toate măsurile care se impun. Măsurătorile se referă strict la zona unde există ape teritoriale româneşti şi nu se referă la canalul Bâstroe, care este în integralitate pe teren pe teritoriul ucrainean”, a explicat Barna Tanczos.
Ucraina și-a asumat să înceteze lucrările de adâncire a canalului Bîstroe
Recent, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a transmis, printr-un comunicat de presă, că Ucraina şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj şi a dat asigurări că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe.
Marţi, în localitatea Ismail (Ucraina), delegaţia MTI, condusă de către secretarul de stat Ionel Scrioşteanu, a continuat discuţiile iniţiate cu partea ucraineană cu privire la lucrările efectuate pe canalul Bâstroe. La întâlnirea trilaterală a participat şi o delegaţie a Comisiei Europene.
„La finalul întâlnirii, partea ucraineană şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operaţional, de investiţii etc.). Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galaţi pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană.
Participanţii au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie. Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe”, arată comunicatul.
Reprezentanţii forului european au fost de acord cu solicitările României şi au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina. Acest aspect a fost subliniat de reprezentanţii DG Move şi confirmat de către omologii ucraineni.
Măsurile pentru creşterea capacităţii canalului Sulina vizează: sporirea numărului de piloţi; modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte; achiziţionare de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.
Editor : A.C.
