Sistemul informatic de monitorizare a trasabilităţii lemnului SUMAL 2.0 este folosit de peste 64.000 de utilizatori care s-au înregistrat şi a generat mai mult de 2,2 milioane de avize de transport în şase luni (februarie - iulie), în creştere cu peste 10% faţă de acelaşi interval al anului trecut, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, într-o conferinţă de presă. Acesta a precizat că este imposibil de spus cât lemn se fură din pădurile din România.
Sistemul informatic integrat de urmărire a materialului lemnos - SUMAL 2.0 - a devenit operaţional începând cu data de 31 ianuarie 2021.
„Astăzi, SUMAL 2.0 este folosit/utilizat de peste 64.000 de utilizatori care s-au înregistrat în acest sistem. A generat peste 2,2 milioane de avize de transport, o creştere faţă de anul trecut de peste 10%”, a menţionat Barna Tanczos, potrivit Agerpres.
Totodată, cantitatea de masă lemnoasă transportată şi monitorizată prin SUMAL 2.0 a fost de 21 milioane de mc, faţă de 17,3 milioane mc în 2020.
„Pe lângă introducerea altor tipuri de materiale lemnoase, descurajarea transportului fără aviz este un lucru cert. Sunt din ce în ce mai puţine companii care riscă să facă transport de material lemnos fără documente. Nu este sistemul perfect. Cu siguranţă că vor exista în continuare persoane care nu respectă legea, dar tocmai acesta este rolul SUMAL-ului, să reducem la minim - şi riscurile care trebuie asumate de cineva care nu respectă legea să fie din ce în ce mai mari, astfel încât sistemul să fie mai curat şi legea să fie respectată”, a menţionat ministrul Mediului.
Întrebat despre cât lemn se fură din pădurile din România, minstrul Mediului declară că este imposibil de spus.
„Să spui cât s-a furat este imposibil pentru că noi vorbim de cantităţile confiscate, putem vorbi de cantităţile în plus constatate la transport, putem vorbi de camioanele confiscate, putem vorbi de amenzile aplicate, dar să spună cineva astăzi câţi metri cubi s-au furat este imposibil. Este o exploatare nelegală, există şi va exista, rolul nostru este să reducem la minim aceste cantităţi şi sistemul să ofere o trasabilitate şi un control atât de riguros încât posibilităţile să fie din ce în ce mai mici”, a declarat Tanczos Barna.
Şeful de la Mediu a subliniat că au fost peste 3.400 de suspiciuni cu privire la transport, din care 754 au fost verificate, iar 123 au fost confirmate.
„În eficienţa controlului, ne ajută foarte mult acele poze care trebuie să fie încărcate la fiecare transport, cele trei poze care urmăresc fiecare transport pe buştean - şi în momentul în care cel care are aplicaţia în mână şi verifică numărul de înmatriculare - poate să verifice şi încărcătura şi să vadă dacă există suspiciune sau nu cu privire la acel transport. Au fost peste 3.400 de astfel de suspiciuni din care 754 au fost verificate pentru că au fost într-adevăr considerate şi de organele de control transporturi suspecte. Au fost confirmate 123 şi au fost confiscate 24 de camioane, 307 mc de material lemnos. Este un control efectuat practic de zeci de mii de agenţi de control, dacă personale fizice care utilizează inspectorul pădurii pot fi numiţi în felul acesta. Deci, ne ajută zeci de mii de persoane fizice, zeci de ONG-uri să avem această monitorizare 24 de ore din 24 pe orice drum public al transportului şi generează aceste controale care descurajează semnificativ transportul fără acte”, a adăugat el.
Acesta a subliniat că numărul total de interogări prin Inspectorul Pădurii a crescut de la 631.000 la peste 858.000 în şase luni.
„Ceea ce ne bucură cel mai mult este interesul manifestat de populaţie, de ONG-uri şi de persoanele care descarcă Inspectorul Pădurii. Este un interes crescut faţă de 2020. Numărul total de interogări a crescut de la 631.000 la peste 858.000 în şase luni. Parţial, aceste interogări se fac pe portalul inspectorulpădurii.ro, parţial se fac prin Inspectorul Pădurii, aplicaţia care se instalează pe telefon. (...) A crescut şi numărul de descărcări faţă de anul trecut, a crescut şi numărul de interogări. Acest lucru înseamnă că aproape un milion de interogări au fost efectuate în şase luni. În urma interogărilor, este foarte important să vedem rezultatul. Au fost efectuate peste 3.400 de apeluri la 112, la transporturi suspecte”, a susţinut Barna Tanczos.
În opinia acestuia, implementarea noului SUMAL 2.0 descurajează tăierile ilegale de păduri şi aduce beneficii multiple întregului sector forestier.
„Este un sistem prin care aducem îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte trasabilitatea. Este un sistem care aduce un amplu proces de debirocratizare, de eliminare de raportări obligatorii care se întocmeau pe hârtie, cu observaţia că, la acest capitol, avem mult de lucru în continuare şi procesul de debirocratizare şi automatizare a raportărilor trebuie să fie unul continuu, astfel încât agenţii economici care desfăşoară activităţi legale, corecte, să fie scutiţi de drumurile multiple, de activităţile care se suprapun în ceea ce priveşte raportările periodice. SUMAL trebuie să ne ofere această posibilitatea de debirocratizare şi de automatizare continuă”, a mai spus Tanczos.
Editor : R.K.