T.Corlățean: Convocarea ambasadorului României de la Budapesta îmi confirmă că T.Băsescu și V.Orban continuă să își facă servicii
Titus Corlățean, ministru de Externe al României, a catalogat convocarea ambsadorului României la Budapesta drept „un demers diplomatic prin modalitate și conținut”, care este un exercițiu de imagine, iar acest lucru îi confirmă ceea ce bănuia și anume că Traian Băsescu și Viktor Orban „continuă să se înțeleagă foarte bine și să își facă servicii reciproce în continuare”.
„La Izvoru Mureșului au fost acele declarații ale domnului Băsescu cu stindardul războiului ridicat. Chestiuni foarte dure, spuse într-un spirit războinic, pe care eu le-am calificat ca fiind și anacronic, și nerecredibil. Domnia sa făcea referire la niște lucruri pe care le-a cauționat în urmă cu câțiva ani. În 2010, domnul Băsescu a stat la aceeași masă cu domnii Viktor Orban și Laszlo Tokes. În 2010, la 4 iunie, Parlamentul Ungariei a adoptat două legi. O lege a solidarității națiunii maghiare, așa-numita Lege a Trianonului, prin care era pus sub semnul întrebării sistemul de pace al Tratatelor de pace de la Versailles. În acest preambul al legii se făcea referire la tratatul de la Trianon, care a reprezentat o tragedie națională pentru Ungaria, cu efecte până în zilele noastre, este calificat un tratat de pace drept dictat, care este cauza principală a tensiunilor din Europa Centrală. Faptul că nu au fost obținute drepturi colective și autodeterminare pentru comunitășile maghiare. O chestiune foarte gravă, care, la acel monment – 4 iunie 2010 – a generat o tăcere rușinoasă din partea aceluiași domn Traian Băsescu, primului ministru Emil Boc, Guvernului României și Ministerului de Externe de la acel moment”, a declarat Titus Corlățean.
„A existat o a doua lege adoptată tot atunci, o lege privind acordarea cetățeniei ungare. Am fost singurul care am spus foarte clar că cele două legi – legea ungară și legea română – nu sunt asemănătoare, sunt diferite”, a adăugat ministrul de Externe.
„Aceste două legi care provoacă în clipa de față consecințe. Această campanie electorală din Ungaria transferată pe teritoriul României, în Transilvania, pentru a câștiga cât mai multe voturi ale cetățenilor români deveniți etnici maghiari și cetățeni ungari pentru a câștiga voturile acestora, aceste lucruri au fost cauționate de puterea României din 2010 printr-o tăcere rușinoasă. Vă aduc aminte că s-a mai întmplat un lucru în 2010, înainte de școala de vară, acel aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind Kosovo. Urmare a acelui aviz consultativ, domnul Tokes și un alt lider maghiar din România cu viziuni extremiste au spus în felul următor: este un precedent ce s-a întâmplat cu Kosovo pentru Ținutul Secuiesc din România. Domnul Băsescu n-a spus nimic la școala de vară respectivă pe această temă. Trei ani mai târziu vine la școala de vară de la Izvorul Mureșului, ridică flamura războiului, acuză Budapesta și spune cum o pune la punct - Budapesta în sensul statului ungar - ăsta e motivul pentru care am spus că aceste lucruri sunt total necredibile din partea domnului Băsescu, iar reacția autorităților ungare la aceste intervenții aparent foarte dure este următoarea: ambasadorul Ungariei la București vine și prezintă o notă și prezintăp o serie de considerații. Este absolut remarcabil”, a mai spus Titus Corlățean.
„În contrast, la reafirmarea unor lucruri referitoare la simbolistica legii Trianonului și la legea cetățeniei ungare i-am reafirmat domnului ministru al Ungariei aceste diferențe între legea română și legea ungară. Astăzi, un secretar de stat îl convoacă pe ambasadorul României și i se transmite o notă față de declarațiile mele. Este o reacție disproporționată. Nu e o notă de protest, e o notă verbală care nici măcar nu este apostilată, semnată. Este cel mult un non-paper. E un exercițiu de imagine, este o reacție disproporționată, ceea ce îmi confirmă că cei doi lideri continuă să se înțeleagă foarte bine, să-și facă servicii reciproce, să se sprijine recproc pentru obținerea unor voturi suplimentare în perspectivă. Există un bazin în care domniile lor doresc să obțină voturi”, a adăugat ministrul de Externe.
El a făcut referire la alegerile care urmează în Ungaria, dar și la Partidul Mișcarea Populară și la alegerile din 2014 din România.
Există posibilitatea ca aceste școli de vară să nu mai aibă loc
„Sunt suișuri si coborâșuri, am încercat să privilegiem ce e mai important în relația dintre cele două țări. MAE a reacționat constant, nu nervos, reafirmând principiile, solicitând clarificări. Vreau să spun că am luat notă și am apreciat răspunsul MAE ungar la solicitarea adresată de noi, în sensul de a se separa de declarațiile liderului Jobbik. Reafirmarea atunci a principiilior parteneriatului dintre statele noastre e pozitiv.
Voi continua să pun în prim-plan ce e important în relațiile noastre, sper să treacă vara agitată, deși știu că urmează alegeri în Ungaria și trebuie să ne așteptăm la aceste fibrilații politice. Fac un apel să privilegiem ce e cu adevărat important. Putem continua să încercăm să găsim calea raționalității. Există rezerve de pragmatism și raționalitate pentru a pune în prim plan ce e important, alegerile vin și trec, relațiile bilaterale trebuie să meargă în direcția cea bună. În majortitatea cazurilor românii și ungurii se înțeleg bine, iar cei care tulbură apele sunt politicienii. Maghiarii din România nu sunt excluși, au un nivel de protecție superior multor state europene. Am apreciat că liderul UDMR a dezavuat declarațiile extremiste ale liderului de la Jobbik, e un lucru pozitiv.
Există posibilitatea ca de la anul aceste școli de vară să nu mai aibă loc. Avem parchet, procurori care poate ar face bine să se uite și să tragă o concluzie privind desfășurarea unor activități pe teritoriul României. Poate cei din justiție își vor pune o întrebare, poate vedem cum sunt autorizate aceste activități. Extremistul cu mintea rătăcită de la Jobbik și-a asumat un conflict cu România. Spunem ce avem clar, răspicat, fără a ridica stindardul războiului împotriva unei țări nefăcând distincția între o țară cu care trebuie să ai o relație pozitivă și atitudinile unor extremiști.
S-a spus că Tokes ar fi fost colaborator al Securității române și poate ungare. Dincolo de retorica naționalistă extremistă incitatoare la ură, întreb: dacă aceste lucruri au existat, de ce au stat ascunsre îngropate, de ce nu au fost scoase?”, a mai declarat Titus Corlățean.
Titus Corlățean a făcut aceste declarații în contextul în care secretarul de Stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declaraţie verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Izvorul Mureşului şi într-un interviu recent.
Zsolt Nemeth a respins ferm acuzaţiile lui Titus Corlăţean, potrivit cărora legea ungară privind coeziunea naţională conţine o strategie ungară de „recucerire a Bazinului Carpatic” şi urmăreşte „să repună în discuţie tratatele de pace de la Versailles”. „Textul legii conţine tocmai opusul”, a declarat secretarul de stat, citat de MTI.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a mai declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că în relaţia cu Ungaria nu este de acord cu „retorica războinică”, ea fiind „anacronică, populistă şi necredibilă”, ci susţine un dialog permanent cu Budapesta.
El a făcut astfel referire la evoluţia relaţiei bilaterale dintre cele două state, în contextul declaraţiilor făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, dar şi ale preşedintelui României, Traian Băsescu, potrivit cărora „România îşi asumă leadershipul punerii la punct a Budapestei”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
