Superimunitatea, un nou episod. Aleșii vor să pună piedici arestărilor
Atunci când nu se vaită de anchetele DNA, politicienii încearcă să găsească soluții prin care să se pună la adăpost de arestări și chiar și de cererile de arestări venite din partea procurorilor. Deputații au propus modificarea Regulamentului Camerei, astfel încât orice solicitare de la oamenii legii să fie însoțită de justificări solide pentru care se cere trimiterea în arest a demnitarilor. Nu i-a oprit nici măcar faptul că acum doi ani o modificare aproape identică în regulament a fost respinsă de Curtea Constituțională.
Majoritatea vrea să modifice Regulamentul în ceea ce priveşte condiţiile în care se pot cere reţinerea, arestarea sau percheziţia unui deputat.
Deputaţii vor ca cererea să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.
Prevederi pentru îngreunarea arestării
Art.195 modificat: Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (sursa: Proiectul de Regulament al Camerei Deputaţilor)
Opoziţia a cerut ca proiectul să fie scos de pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri pe motiv că nu există consens între grupurile parlamentare pe aceste modificări.
„Am solicitat Biroului Permanent să ceară un punct de vedere şi de la CSM, aşa cum a cerut şi de la procurorul general. Din păcate, PSD nu a fost de acord”, a declarat Ludovic Orban, liderul deputaților PNL.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Preşedintele Camerei Deputaţilor îi acuză pe liberali că vor să tergiverseze adoptarea noului regulament, deşi în comisia de specialitate au semnat pentru aceste modificări.
„Da, am să scriu CSM -ului să ne dea un punct de vedere în această materie, dar suntem de opt săptămâni cu modificarea Regulamentului şi tot tragem de timp în fiecare săptămână. (...) Uitați- vă la raport. Raportul este semnat de membri ai Partidului Naţional Liberal”, a spus Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților.
Aleşii mai au o şansă să oprească aceste modificări în şedinţa plenului Camerei Deputaţilor.
„Practic, liderii grupurilor parlamentare s-au înţeles pe toate problemele care sunt în Regulament. Sunt două sau trei care sunt în divergenţă, dar s-a stabilit că acestea vor apărea ca amendamente respinse şi se vor dezbate la plen”, a precizat Nicolae Mircovici - secretarul Camerei Deputaţilor.
În urmă cu doi ani, aleşii au încercat să introducă un articol similar în statutul deputaților şi senatorilor. Ei cereau atunci ca cererile procurorilor să conţină motivele concrete care le justifică cererea, dar şi probele considerare relevante în dosar. Aceste prevederi au fost declarate neconstituţionale de judecătorii CCR.
Superimunitatea, respinsă de CCR: „Camerele (n.r. Parlamentului) nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei, întrucât ar echivala cu încălcarea competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti". (sursa: decizia 319 din 2013 a CCR)
Proiectul de Regulament al Camerei Deputatilor – prevederi controversate:
„Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei".
„Ministrul Justiţiei va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe şi informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile.
Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”.
Unii politicieni s-au speriat de noul Cod penal
Şi nu puţini sunt politicienii care s-au speriat de acţiunile procurorilor anticorupţie. Chiar la Consiliul Naţional al PSD, senatorul Georgică Severin a cerut modificarea Codului penal şi al celui de procedură penală. Mai concret, aleșii se plâng că noul Cod de Procedură Penală lasă mai multă libertate de interpretare judecătorilor, atunci când decid dacă se impune sau nu arestarea preventivă a unui suspect.
Georgică Severin, senator PSD: „Să întelegem că s-a greşit cu acel cod penal asumat al domnului Predoiu, iar juriştii noştri să vină cu propuneri prin care, fără jenă că vor ţipa unele ambasade sau vor ţipa unii deontologi apropiaţi de fosta putere şi să o spunem extrem de clar că avem nevoie de legi care să facă dreptate şi nu răzbunare. Şi îi invit pe juriştii noştri să se aşeze pe Codul penal şi pe Codul de procedură penală, nu să spunem că dacă ne legăm de asta, avem probleme. Trebuie să avem curaj!”
Lia Olguţa Vasilescu: „Ne confruntăm cu o situaţia foarte proastă, domnule prim-ministru şi domnilor parlamentari. Pentru că aşa este făcută la ora actuală Legea achiziţiilor publice, Codul Penal şi celelalte legi, ne aduc pe noi în situaţia în care am intrat într-o grevă de semnături, chiar dacă nu se recunoaşte, la nivelul administraţiei locale, nu oficial, dar suntem într-o grevă de semnături!”
Robert Negoiţă: „Dacă dimineaţă cineva îţi bate cu piciorul în uşă, cică să te rogi să fie hoţii. M-am întâlnit cu cineva pe stradă, era de mână cu un copil. I-am spus: "Să nu-l faceţi politician!". Mi-a răspuns: "Nu, nici nu mă gândeam. Vreau să-l fac procuror, pentru că e vremea lor"" (www.adevarul.ro)
Cum e în noul cod:
Art. 223:
1) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.
*********************************************
Cum era în vechiul Cod de procedură penală:
Art. 143: „ Măsura reţinerii poate fi luată de procuror ori de organul de cercetare penală faţă de învinuit sau inculpat, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Organul de cercetare penală este obligat să încunoştiinţeze, de îndată, pe procuror cu privire la luarea măsurii reţinerii".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
