Succesorul judecătoarei Aspazia Cojocaru în CCR, numit până la sfârșitul lunii

Conducerea Camerei Deputaţilor a decis, luni, ca plenul să numească până pe 30 martie un nou judecător la Curtea Constituţională, în locul Aspaziei Cojocaru al cărei mandat se încheie în 8 iunie, a anunţat secretarul Camerei, Niculae Mircovici, citat de Mediafax.

Potrivit secretarului Camerei, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a trimis o scrisoare prin are informa, potrivit legii, faptul că mandatul judecătoarei expriră în 8 iunie și că trebuie demarate procedurile pentru numierea altui membru al CCR.

Niculae Mircovici a spus că Biroul Permanent a luat în discuţie şi celelalte cazuri de încetare a mandatului, respectiv ale lui Ion Predescu, numit la propunerea Senatului, şi Acsinte Gaspar, numit la propunerea preşedinţiei.

Judecătoarea Aspazia Cojocaru a fost numită în CC la propunerea Camera Deputaţilor, acum 9 ani.

„S-a decis ca în perioada 18-21 martie, fiecare grup parlamentar să facă propuneri la Comisia juridică, între 21-25 martie să aibă loc audieri şi raport, astfel încât între 25-30 martie să fie pe ordinea de zi a plenului”, a precizat Niculae Mircovici.

În scrisoarea preşedintelui Curţii se arată că, potrivit legii 47/1992, cu trei luni înainte de expirarea mandatului fiecărui judecător, preşedintele Curţii sesizează pe preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau, după caz, pe preşedintele României, solicitându-i să numească un altul în locul lui, iar numirea trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor.

Amenințată cu moartea

Numele judecătoarei Curții Constituționale a apărut foarte frecevent în spațiul public începând din data de 10 iulie, când a reclamat că a fost amenințată în legătură cu avizul pentru suspendarea președintelui suspendat.

În 27 iulie, persoanele care au ameninţat-o cu moartea pe judecătoarea Aspazia Cojocaru, de la Curtea Constituţională (CCR), au fost identificate. Acestea sunt un deţinut condamnat pentru omor, încarcerat la Giurgiu, precum şi doi poliţisti - unul de la Poliţia Capitalei şi un altul de la IJP Olt.

Un alt episod tensionat în care a fost implicată Aspazia Cojocaru s-a derulat la ieșirea ieșirea de la votul prin care CCR a constatat invalidarea referendumului privind demiterea președintelui, din 29 iulie. După ce colegul său Ioan Predescu a declarat pentru gandul.info că Aspazia Cojocaru a înclinat balanța la votul CCR și că „Am luptat și noi cum am putut”, judecătoarea declara pentru EVZ: „Eu nu vreau să fac puşcărie, să încalc legea nu pot! Transmiteţi-i domnului Predescu să lupte în continuare singur. Eu nu încalc legea!”.

Mai recent, într-un comunicat de presă de marți de pe site-ul CCR, Aspazia Cojocaru spune că nu făcut şi nu face politică şi că nimeni nu o poate determina să încalce legea indiferent de gradul ameninţărilor şi din partea cui vin acestea.

În aceeași zi, întrebată de Evenimentul zilei de ce crede că a fost ameninţată cu moartea, judecătoarea Curţii Constituţionale Aspazia Cojocaru a declarat: „Sunt interese mari în spate ale unor oameni care nu vor să piardă. Cei care au procedat în felul în care au făcut-o ...Hmmm!... Ştiau că încalcă legea, dar nu s-au gândit că pot fi opriţi. Iată că în ţara asta există instituţii şi oameni care-și fac datoria şi apără legea”.

„Din informaţiile pe care le am, cunosc că ameninţările cu moartea au venit dintr-o parte a clasei politice”, a răspuns marți judecătoarea CCR la întrebarea referitoare la cine s-a aflat la baza acţiunii de ameninţare cu moartea.

În 30 august, procurorul care derulează ancheta privind amenințările la adresa judecătoarei CCR Aspazia Cojocaru a considerat că se impune o măsură de protecție specială pentru membrul CCR, astfel că a dispus ca judecătoarea CCR să fie păzită 24 de ore din 24.

A dezmințit acuzațiile privind presupusa colaborare cu Securitatea

Aspazia Cojocaru reamintea în comunicatul de pe site-ul CCR că a fost votată ca judecător la Curtea Constiţională în 2004, de PSD, PNL şi PDL, la propunerea social-democratilor. În ceea ce priveşte presupusa colaborare cu fosta Securitate, magistratul spune că verdictul dat de CNSAS în 2007 s-a bazat pe informaţii inexacte şi eronate.

Aspazia Cojocaru mai preciza în comunicat că va da în judecată posturile de televiziune şi persoanele care i-au adus acuzaţiile pe care le consideră false.

„Am fost votată ca judecător la Curtea Constituțională în Camera Deputaților în anul 2004 cu 192 de voturi de către PSD, PNL și PDL la propunerea PSD. Nu am făcut și nu fac politică. (...) Stabilirea de către CNSAS în februarie 2007 a faptului că aș fi fost colaborator al Securității s-a datorat unor informații inexacte și eronate prezentate plenului C.N.S.A.S. de către serviciul de documentare al acestuia. (...) Precizez că nimeni nu mă poate determina să încalc legea indiferent de gradul amenințărilor, metodele folosite și din partea cui vin”, arata Aspazia Cojocaru în comunicat.

Ce spune legea

Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale este reglementat prin Legea nr. 47/1992.

Art.61. - (1) Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi sunt inamovibili pe durata mandatului.

(2) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.

(3) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

(4) Funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Art.62. - Numirea judecătorilor, în condiţiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru este.