SUA renunță la faza a patra a scutului antirachetă în Europa. Baza de la Deveselu rămâne în vigoare, asigură MAE

Presa de peste Ocean a scris că modificările de planuri ale administrației Obama ar putea genera neliniște în rândul unor aliați ai Statelor Unite, inclusiv Polonia și România, care văd în sistemul antirachetă un semn al angajamentului american în regiune și al unei contraponderi față de Rusia.

MAE informează că secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică, vineri seară, cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane.

„Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens”, precizează MAE într-un comunicat de presă.

Astfel, potrivit MAE, administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare.

Faza a 4-a urma să fie operațională în 2018, iar rachetele interceptoare urmau să fie instalate în Polonia.

România a discutat, vineri, cu Polonia

„În acelaşi timp, partea americană va dezvolta o serie de măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA. Această decizie a fost motivată de necesitatea de a ţine cont de evoluţiile ameninţărilor cu eventuale atacuri cu rachete balistice la adresa teritoriului SUA din partea RPD Coreene.

Rose Gottemoeller a subliniat foarte clar şi ferm că această decizie de ajustare a EPAA nu afectează în niciun fel România, faza a 2-a a EPAA - care presupune operaţionalizarea Bazei Deveselu la orizontul anului 2015 - urmând să se desfăşoare conform calendarului stabilit, fără niciun fel de modificări sau întârzieri”, se arată în comunicatul MAE.

Subsecretarul de Stat al SUA a reconfirmat că tipul de interceptor care urma să fie introdus în uz în cursul fazei a 4-a nu a fost de la începutul proiectului planificat ca să fie instalat la Deveselu.

Vineri, Bogdan Aurescu a avut un dialog cu partea poloneză pe problematica scutului antirachetă. Polonia și România sunt legate de un parteneriat strategic, la fel cum o astfel de relație specială există și cu SUA. Ca urmare, Bogdan Aurescu i-a propus subsecretarului de stat american organizarea de consultări pe teme de securitate la Bucureşti în perioada următoare.

Comunicat comun MAE - MApN: Planul de la Deveselu nu e afectat

Ministerul de Externe a revenit, sâmbătă, asupra subiectului modificării scutului antirachetă american și, într-un comunicat comun cu Ministerul Apărării Naționale, dă asigurări că din discuțiile cu oficialii americani „au rezultat cu claritate” următoarele:

- Proiectul sistemului de apărare antirachetă al SUA care va fi instalat în România în faza a 2-a a Abordării Adaptive în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa (EPAA) la Baza Deveselu nu este în niciun fel afectat.

- Acesta se va derula în continuare în calendarul convenit cu partea americană, urmând a deveni operaţional la orizontul anului 2015, astfel cum a fost stabilit iniţial.

- Tipul de interceptor care urma să fie introdus în uz în cursul fazei a 4-a (la care partea americană se referă în anunţul secretarului apărării - Standard Missile 3 IIB) nu a fost, încă de la începutul proiectului, planificat a fi instalat la Deveselu, unde va fi amplasat tipul de interceptor Standard Missile 3 IB.

În concluzie, MAE şi MApN subliniază că proiectul sistemului de apărare antirachetă care se desfăşoară în Romania (şi care reprezintă faza a 2-a a EPAA) va fi operaţionalizat fără întârzieri conform calendarului convenit cu partea americană, existând finanţarea necesară a SUA pentru acesta, iar decizia anunţată ieri de secretarul american al Apărării nu are niciun efect negativ asupra acestui proces.

Scutul de la Deveselu ar urma să fie operațional în 2015

Actuala arhitectură a scutului american antirachetă - o abordare flexibilă, în etape - a fost decisă în septembrie 2009, odată cu venirea la Casa Albă a administrației democrate a lui Barack Obama. Proiectul scutului antirachetă instalat în Europa aparținea perioadei Bush și urma să aibă un radar în Cehia și rachete interceptoare în Polonia.

Administrația Obama a venit cu o altă abordare - un scut desfășurat în patru etape - care a convenit mai mult României, pentru că în felul acesta, spre deosebire de varianta Bush a scutului, România beneficiază de protecție totală a teritoriului. SUA au propus României în 2010 să participe la instalarea unor elemente ale scutului antirachetă, iar în 2011 a fost semnat acordul bilateral cu SUA prin care România se angajează să găzduiască interceptori tereștri ai scutului antirachetă la baza de la Deveselu, din județul Olt, o fostă bază militară înființată de sovietici.

România urma, astfel, să participe la faza a doua a scutului, care urma să fie operațională din 2015.

Într-un comunicat transmis sâmbătă, Ambasada SUA dă asigurări că baza de la Deveselu rămâne în planurile scutului american în Europa.

Citiți și: Traian Băsescu: Scutul antirachetă a fost activat

SUA și România au semnat încă trei acorduri privitoare la baza de la Deveselu

Obama cere Rusiei să aibă răbdare cu scutul până când va fi reales

Presa americană: Decizia poate deschide calea unor negocieri cu Rusia

Secretarul Apărării, Chuck Hagel, a anunțat vineri că SUA vor adăuga 14 interceptori sistemului antirachetă cu baza în Alaska, dar vor renunța la faza a patra a scutului antirachetă din Europa – instalarea de interceptori (în Polonia), față de care Rusia și-a manifestat nemulțumirea în repetate rânduri. Interceptorii din Alaska vor fi instalați până în 2017.

Presa americană a scris, vineri, relatând despre anunțul făcut de șeful Pentagonului, că interceptorii urmau să fie instalați în Polonia și posibil în România, după 2020, iar ea este motivată de probleme de dezvoltare a echipamentelor, dar și de lipsa banilor. Oficial, decizia a fost motivată printr-un plan global de restructurare a planurilor de apărare antirchetă destinat contracarării rachetelor din Coreea de Nord și Iran. Pentru cei 14 interceptori pe care îi vor duce în Alaska, SUA vor cheltui un miliard de dolari.

Decizia, comentează pe de altă parte presa americană, deschide posibilitatea unor noi negocieri americano-ruse pentru controlul armelor nucleare, ceea ce i-ar da președintelui Obama ocazia să-și pună în aplicare planurile anunțate la începutul președinției sale privind dezarmarea nucleară (unul dintre motivele pentru care a primit premiul Nobel pentru pace în 2009).

Este de notorietate incidentul din martie anul trecut, de la Seul, când președinteleObama i-a făcut o cerere surprinzătoare lui Dmitri Medvedev, într-un moment în care credea că microfoanele nu sunt activate - să-i dea un răgaz, până la realegerea sa la Casa Albă, moment după care promite că va fi mai flexibil în privinţa scutului antirachetă.

Probleme cu implementarea scutului, semnalate încă de anul trecut

În urmă cu aproape un an, în aprilie 2012, Associated Press cita două rapoarte guvernamentale potrivit căroraunul din programele emblematice de apărare ale preşedintelui american Barack Obama, scutul antirachetă,se confruntă cu întârzieri majore,depăşiri de buget şi probleme tehnologice.

Rapoartele, elaborate de Departamentul Apărării şi de o comisie a Congresului, puneau sub semnul întrebării acest program aflat în centrul planurilor americane de a apăra Europa şi, totodată, un dosar politic sensibil atât pe plan intern, cât şi în relaţiile cu Rusia.

Documentele aratau că există probleme de construcţie a interceptorilor de rachete, radarele sunt subalimentate, iar senzorii nu pot face distincţie între ogive şi alte obiecte.