Mircea Cosma a revenit la conducerea organizaţiei PSD Prahova, după ce s-a autosuspendat anul trecut din partid, când a fost pus sub urmărire penală.
În 2014, el a fost acuzat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Acum este cercetat sub control judiciar pentru sprijinirea unui grup infracţional în dosarul în care este acuzat şi cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu.
Şi Ioan Cindrea a revenit la conducerea organizaţiei judeţene PSD Sibiu. El a renunţat la funcţie, după ce a fost condamnat în 2014 la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de intrese. A fost acuzat de ANI că şi-a angajat ilegal soţia la biroul de parlamentar între 2009-2011.
După ce Liviu Dragnea a ajuns preşedintele PSD, cu toate că avea o condamnare în prima instanţă în dosarul referendumului, alţi social-democraţi le cer liderilor cu probleme în Justiţie să revină în conducerea partidului.
Un astfel de caz este cel al lui Gheorghe Nichita. Acesta este sub control judiciar în dosarul în care este acuzat că îşi urmărea fosta iubită. A renunţat la şefia organizaţiei judeţene PSD Iaşi în urmă cu două luni.
Exemplul dat de Liviu Dragnea ar putea fi urmat şi de alţi social-democraţi care au renunţat la funcţii după ce au intrat în vizorul procurorilor.
Unul dintre ei ar putea fi Radu Mazăre, fostul preşedinte al organizaţiei PSD Constanţa, aflat sub control judiciar. Deocamdată social-democraţii susţin că el nu vrea să revină în partid.
Radu Mazăre a fost acuzat că ar fi luat mită milioane de euro de la mai multe firme pentru a le ajuta să câştige licitaţii.
Şi Adrian Duicu care a pierdut conducerea organizaţiei PSD Mehedinţi şi care este acum sub control judiciar, pentru trafic de influenţă şi dare de mită, ar putea dori să se întoarcă în funcţie.
Cu toţii ar putea candida la Congresul din noiembrie pe aceleaşi funcţii. În primăvara acestui an, PSD a decis în cadrul Consiliului Naţional că membrii cu probleme în Justiţie vor fi sancţionaţi şi pe linie de partid.
Rezoluţia votată atunci prevedea că cei care sunt urmăriţi penal îşi pierd funcţiile numite în guvern sau în conducerea Parlamentului, cei care sunt trimişi în judecată nu vor mai ocupa posturi politice, iar cei arestaţi prevenţiv îşi pierd funcţiile politice.
Statutul a rămas deocamdată neschimbat, pentru că propunerea trebuie să treacă şi prin Congresul partidului.