Scrisoarea lui Kovesi, discutată în Comisia de anchetă pentru alegerile din 2009

Comisia de anchetă privind alegerile prezidenţiale se reuneşte, luni, pentru a discuta despre scrisoarea trimisă de procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe tema prezenţei ei la Gabriel Oprea acasă în seara alegerilor din 2009, şi pentru a stabili paşii următori de luat în urma răspunsului ei, după ce Kovesi a evitat să dea o explicaţie clară, relatează News.ro.

Şedinţa Comisiei va avea loc la ora 12.00. Membrii ei vor analiza scrisoarea trimisă de Laura Codruţa Kovesi, urmând să stabilească prin ce alte căi vor putea încerca să obţină un răspuns de la procurorul şef al DNA.

Kovesi a transmis, marţi, o scrisoare Comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, în care afirmă că nu a acceptat invitaţia de a fi audiată, deoarece nu deţine informaţii potrivit cărora în procesul electoral s-ar fi implicat persoane sau autorităţi cu scopul vicierii rezultatului scrutinului.

Kovesi a ţinut să precizeze că nici în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi nici în timpul liber nu a luat cunoştinţă de situaţii potrivit cărora în alegerile prezidenţiale din 2009 s-ar fi implicat persoane sau autorităţi cu scopul vicierii rezultatului.

„Vă fac cunoscut că nici în exercitarea atribuţiilor mele de serviciu şi nici în timpul meu liber nu am luat cunoştinţă de situaţii ori împrejurări potrivit cărora în alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 s-ar implica unele autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, respectiv în derularea procesului electoral cu consecinţa vicierii rezultatului acestor alegeri”, a subliniat procurorul-şef al DNA.

Laura Codruţa Kovesi a ţinut să precizeze că „nu a avut şi nu are prerogative de verificare a dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din anul 2009”.

„Nu am avut şi nu am cunoştinţă despre posibila existenţă a unor mecanisme paralele de influenţare şi/sau de viciere a rezultatului votului. Nu am avut şi nu am atribuţii referitoare la centralizarea rezultatelor votării. Nu am avut şi nu am cunoştinţă despre modul în care STS a asigurat serviciile de telefonie specială – voce şi transmitere de date -, precum şi posibile interferenţe nelegitime în procesul electoral”, a completat ea.

Kovesi a susţinut că „în exercitarea atribuţiilor de procuror general al PÎCCJ a dispus toate măsurile necesare pentru soluţionarea cu celeritate a tuturor cauzelor privind oferirea sau darea de bani, bunuri şi alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat”.

Procurorul şef al DNA a prezentat Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012 a Curţii Constituţionale, în care judecătorii CCR fac trimitere la Decizia nr. 45 din 17 mai 1994: «..prevederile regulamentului propriu fiecărei Camere ”nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi sau senatori, precum şi pentru autorităţile, demnitarii şi funcţionarii publici în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera”. ... „anumiţi demnitari şi funcţionari publici nu pot fi însă controlaţi prin comsiiile de anchetă, deoarece Constituţia, stabilind raporturile juridice dintre autorităţile publice, instituie reguli distincte”...”orice dispoziţie regulamentară care ar implica posibilitatea citării unui judecător în faţa unei comisii parlamentare de anchetă încalcă evident dispoziţiile constituţionale care stabilesc (...) separaţia puterilor în stat şi, deisgur, independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii. De asemenea, citarea unui cetăţean în faţa unei comisii parlamentare, ca martor sau în orice altă calitate, contravine dispoziţiilor constituţionale privind libertăţile cetăţeneşti şi justiţia. Desigur, nimic nu împiedică comisiile parlamentare să invite anumite persoane pentru a da relaţii în legătură cu obiectul anchetei».

Laura Codruţa Kovesi a explicat că în răspunsurile sale anterioare a făcut trimitere la Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 a Curţii Constituţionale, însă „nu pentru a ignora invitaţia de a lua parte la lucrările Comsiiei speciale, ci pentru că a apreciat că este relevantă şi incidentă”.