România primește o nouă tranșă în valoare de 1,9 miliarde de euro din PNRR
În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului, anunță Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene.
Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.
Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.
„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.
Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.
Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.
Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).
Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.
Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.
Editor : R.K.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
