RETROSPECTIVE | 2014. Disputele dintre politicieni, care au ajuns din nou la Curtea Constituţională
Aceste "forţări" au stârnit comentarii şi numeroase dispute între puterile statului. Iar Curtea a fost chemată, nu de puţine ori, să se pronunţe cu privire la împărţirea prerogativelor în stat.
Cele mai mari lupte pe Constituţie s-au dus între preşedinte şi premier. Traian Băsescu a fost reclamat anul acesta de Victor Ponta pentru că a purtat un tricou cu însemnele partidului despre care declarase anterior că îl va susţine în alegerile europarlamentare: PMP.
A fost 1-0 pentru Traian Băsescu. Explicaţia: nimic din ce a spus sau a făcut nu a produs efecte juridice.
Victor Ponta a câştigat, în altă dispută. Traian Băsescu s-a adresat Curţii, cu reclamaţia că Victor Ponta refuză să motiveze contrasemnarea unui decret de decorare pentru fosta conducere de la Institutul Cultural Român. Decizia Curţii a făcut lumină: premierului nu este obligat să îşi motiveze refuzul.
Şi a mai existat o dispută. Cu privire la limita imunităţii prezidenţiale. Senatorul PSD Gabriela Firea l-a dat în judecată pentru şantaj pe Traian Băsescu, în urma unor afirmaţii care-l vizau pe soţul ei, Florentin Pandele. Parchetul General a dispus suspendarea cercetărilor până la încheierea mandatului preşedintelui. Iar judecătorii constituţionali au explicat, ulterior, limita imunităţii preşedintelui. În sensul în care, şeful statului nu poate fi tras la răspundere niciodată pentru declaraţiile făcute, pe orice temă. În schimb, răspundere penală funcţionează după ieşirea fin funcţie. În 22 decembrie, procurorii au redeschis acest dosar.
Politică externă, remaniere guvernamentală şi răspunderea penală a membrilor Guvernului. Sunt domeniile care au stârnit dispute între preşedinte şi premier. Ar trebui revizuite şi chestiunile care ţin de Parlament. Reglementări mai clare pentru imunitatea deputaţilor şi a senatorilor.
Şi mai e o restanţă: nimeni, niciodată nu a pus niciodată în aplicare rezultatele referendumului din 2009. Atunci, românii au votat pentru un Legislativ cu o singură Cameră şi 300 de parlamentari. Mai e o întrebare fără răspuns: cine plăteşte în cazul în care preşedintele suspendat nu e demis în urma referendumului naţional? În sfârşit: ce formă de guvernământ are România?
Total greşit au găsit, în 2014, judecătorii şi proiectul de descentralizare. Documentul, gândit şi susţinut de vicepremierul Liviu Dragnea viza transferul de competenţe şi bunuri de la nivel central către puterile locale.
Doar că au fost transferate doar competenţe autorităţilor locale, nu şi bunurile sau banii necesari pentru ca noile structuri să îşi poată susţine activitatea din punct de vedere financiar. Iar cu privire la modul în care legea a fost scrisă, judecătorii au găsit grave probleme de tehnică legislativă, lipsă de coerenţă şi reglementări contradictorii.
Într-un alt aspect controversat s-a cerut dezlegare de la Curte. Incompatibilităţile aleşilor locali cu reprezentarea în adunările generale ale societăţilor de utilităţi locale. 114 aleşi, primari sau preşedinţi de consilii judeţene au fost găsiţi de inspectorii de integritate în această situaţie. Legea spune că, dacă şi instanţele de judecată îi declară definitiv incompatibili, nu mai au dreptul să ocupe trei ani o funcţie publică. Oricare ar fi ea, a spus tot Curtea. Dezbaterea a ocupat spaţiul public la final de an, iar o decizie a fost aşteptată pentru că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă pe 14 ianuarie procesul lui Klaus Iohannis. Pe când era primar, preşedintele ales la scrutinul din noiembrie a reprezentat Sibiul în AGA a două societăţi de apă şi canal, respectiv cea de pieţe. De decizia Curţii Constituţionale vor ţine cont instanţele de judecată. Dar asta după ce soluţia va fi şi motivată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
