RETROSPECTIVĂ 2015 | Anul instalării primului guvern complet tehnocrat
2015 nu a fost un an uşor pentru Victor Ponta. Chemat în mai multe rânduri la DNA, fostul premier, acuzat de 19 infracţiuni, a ajuns să fie urmărit penal.
Problemele lui Victor Ponta au început însă chiar mai devreme de debutul anchetei DNA. În mai, s-a accidentat la piciorul stâng în timpul unui meci de baschet. După câteva săptămâni, a decis să plece în Turcia, pentru a se opera. A stat acolo câteva săptămâni, timp în care atribuţiile Guvernului au fost preluate de către vicepremierul Gabriel Oprea.
În ce timp a fost internat, fostul premier a comunicat foarte puţin, ceea ce a lăsat loc speculaţiilor.
Interpretarea diferită a unor situaţii a fost şi motivul tensiunilor între palate.
Klaus Iohannis a refuzat să promulge mai multe proiecte importante, precum legea care acordă pensii speciale aleşilor sau o primă variantă a Codului Fiscal.
Disputa cea mai aprinsă a stârnit-o respingerea Codului Silvic.
Victor Ponta a sugerat că preşedintele ar apăra interesele unei firme străine.
Victor Ponta, în 13 mai: „Impresia mea personală este că președintele a retrimis legea la Parlament pe baza unor informaţii pe care le-a primit de la nişte binevoitori pe care îi vedeţi luptându-se cu dinţii pentru interesele Schweighofer”.
Reacţia lui Klaus Iohannis nu a întârziat: „Primul ministru va răspunde pentru aceste afirmaţii”.
În luna mai, după începerea urmăririi penale a lui Victor Ponta, Klaus Iohannis a cerut demisia premierului.
„Să fim mai puţin ipocriţi”, a recplicat Victor Ponta.
Şeful statului nu avea pârghii pentru a-l înlătura din funcţie pe şeful guvernului. La începutul lunii noiembrie, însă, un accident a destabilizat liniştea care se lăsase peste guvernare.
Incendiul de la clubul Colectiv, soldat cu zeci de morţi şi de răniţi, a avut consecinţe imediate.
Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional. Mii de oameni s-au solidarizat cu răniţii şi cu rudele acestora.
Dar pe reţelele de socializare, mesajele de susţinere au început să se amestece cu strigătele de revoltă. Pe 3 noiembrie, zeci de mii de tineri s-au mobilizat şi au ieşit în stradă. Au cerut demisia autorităţilor responsabile.
La ora 10.30 a doua zi, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat demisia lui Victor Ponta.
15 minute, mai târziu premierul confirma oficial anunţul: „Nu vreau şi nu e corect să las această responsabilitate nici pe cei care au fost în teren, nici pe seama miniştrilor, primarilor, sunt gata să fac eu acest gest pe care o parte din societate îl aşteaptă şi începând de azi îmi depun mandatul de prim-ministru al guvernului României”.
Deşi iniţial s-a spus că Victor Ponta va asigura interimatul până la numirea unui nou premier, după şedinţa coaliţiei de guvernare a fost anunţat numele lui Mircea Duşa.
Înainte să-şi trimită demisia la Cotroceni, Victor Ponta a ţinut o ultimă şedinţă de Guvern: „Îmi doresc ca viitorul guvern să fie şi mai bun ca cel din ultimii patru ani, are o situaţie mult mai bună, are visteria plină, are plătite salarii, pensii, tot ce trebuie de făcut”.
Demisia Guvernului nu a oprit protestele.
Oamenii au continuat să iasă în stradă şi au cerut schimbarea clasei politice.
Preşedintele a decis să nu accepte propunerea ca Mircea Duşa să conducă mai departe Guvernul şi a ales un alt ministru, care nu era membru al vreunui partid.
Klaus Iohannis, în 5 noiembrie: „Am un mesaj pentru cei care au fost în stradă: v-am văzut, v-am auzit, voi ţine cont de solicitările voastre. Am decis astăzi să numesc în poziţia de prim-ministru interimar pe domnul ministru Sorin Câmpeanu”.
Au urmat negocieri cu partidele politice pentru numirea unui nou prim-ministru.
Surpriză, însă! Niciun partid nu şi-a asumat formarea unui nou Executiv.
Protestatarii ies în continuare în strada şi sunt chemați la rândul lor la consultări cu preşedintele.
Pe 10 noiembrie, Klaus Iohannis anunţa noul premier: „Îl desemneze pentru funcţia de prim ministru al României pe domnul Dacian Cioloş”.
A urmat o săptămână în care Dacian Cioloş s-a întâlnit cu reprezentanţii tuturor partidelor pentru a le prezenta planurile sale.
Pentru a da credit Guvernului Cioloş, PSD a cerut garanţii că vor fi continuate programele Cabinetului Ponta.
În schimb, liberalii i-au cerut premierului desemnat să cureţe administraţiile locale.
Şi liderii UDMR au pus câteva condiţii. În schimbul votului pentru învestitură, aceştia au cerut ca miniştrii să nu fie membri de partid sau apropiaţi ai partidelor. În plus, UDMR voia ca noul Guvern să acorde mai multă atenţie minorităţilor.
Partidul condus de Mircea Geoană a cerut, în schimb, un cod de etică pentru viitorii miniştri şi modificarea legii electorale. Condiţii asemănătoare avea şi Mişcarea Populară.
Fostul premier Victor Ponta a anunţat pe Facebook că nu va acorda votul său de încredere noului cabinet. Asta după ce Liviu Dragnea a făcut în Parlament bilanţul guvernării din calitatea lui de preşedinte al PSD, fără ca Victor Ponta să fi fost prezent.
„Nu facem invitaţii ca la nuntă”, declara Liviu Dragnea, preşedintele PSD.
Cabinetul anunţat de Dacian Cioloş are 21 de membri, dintre care o treime sunt femei. Timpul de constituire a guvernului a fost foarte scurt, ceea ce a dus şi la modificări de ultim moment, cum a fost schimbarea propunerii iniţiale pentru sănătate, Andrei Baciu.
Dacian Cioloș, în 16 noiembrie: „Sunt nişte lucruri pe care dânsul, din păcate, nu mi le-a spus. Au fost semnalate în media. Sunt pentru mine foarte sensibile şi nu vreau să pătrez în niciun fel imaginea şi integritatea acestui guvern”.
A doua zi, a doua problemă: ministrul propus pentru Justiție, Cristina Guseth.
Audierile din comisia de specialitate din Parlament au fost decisive.
Câteva ore mai târziu, după miezul nopţii, a venit pe Facebook şi anunţul eliminării Cristinei Guseth din echipa Cioloş.
Nu doar echipa, ci şi programul de Guvernare a trecut prin transformări serioase.
În prima variantă, documentul avea două pagini. Apoi, la Parlament au ajuns 13 pagini. Iar în ultima zi a fost trimisă şi o a treia variantă de program.
Dacian Cioloș: „Am făcut un program de guvernare în patru zile. Un premier desemnat fără să aibă miniştri la dispoziţie cu care să se consulte. Am preluat foarte multe din iniţiativele şi din ideile străzii”.
În Parlament, votul de încredere pentru cabinetul propus de Dacian Ciolos a fost unul covârşitor, 389 în favoarea Guvernului de tehnocraţi, cu 115 voturi mai mult decât era necesar.
Miniştri noi, dar şi nume vechi, din perioada guvernului Ponta, sunt în cabinetul Dacian Cioloş. Fostul şef al Secretariatului de Stat al Guvernului, Ion Moraru, a fost schimbat din această funcţie, dar a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. În acelaşi timp, noul şef al Secretariatului General al Guvernului este Sorin Chelmu, care, până la începutul lui 2015, a fost secretar general în departamentul pentru IMM-uri. Sorin Chelmu a mai deţinut funcţii guvernamentale, în Ministerul Agriculturii în perioada în care ministru era actualul premier Dacian Cioloş.
Formula noului cabinet are doi vicepremieri. Unul dintre ei, sociologul Vasile Dâncu.
Cel de-al doilea vicepremier şi ministru al Economiei este primul şef de companie privată care ajunge în structura Executivului. Costin Grigore Borc ocupa din 2013 funcţia de director general al unui producător de ciment. În anii 90, a fost consilier al premierului Radu Vasile.
Din guvern fac parte şi doi diplomaţi de carieră: Lazăr Comănescu şi Mihnea Motoc.
Miniştrii au ajuns şi trei funcţionari de la Bruxelles. Anca Paliu Dragu, la Finanţe, Achim Irimescu, la Agricultură şi Cristiana Paşca, la Mediu.
Pe lista minsitrilor sunt şi oameni din societatea civilă, profesori, medici şi sportivi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
