RETROSPECTIVĂ. 2012 a fost anul scrutinelor importante în lume

Jurnaliştii Digi24 au transmis în ziua votului de fiecare dată, de la Paris, Atena şi New York. Au luat pulsul străzii, au ascultat discursurile învingătorilor şi pe ale învinşilor şi v-au transmis în timp real rezultatele unor alegeri cruciale în vreme de criză.

Socialiştii au venit la putere în Franţa

Alegerile prezidenţiale din Franţa au însemnat sfârşitul unei confruntări politice acerbe între preşedintele in functie, Nicolas Sarkozy, şi liderul socialiştilor, Francois Hollande.

Pâna în ultimul moment, sondajele de opinie i-au plasat la câteva de procente distanţă. Rămași în turul al doilea, Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande şi-au scos toate armele electorale în încercarea de a-i convinge pe francezi că merită să conducă ţara pentru următorii cinci ani.

Sarkozy a mers pe cartea continuitaţii şi le-a amintit tuturor că economia Franţei are înca motoarele pornite graţie măsurilor impuse în ultimii ani.

Hollande le-a promis alegătorilor că va pune capăt austerităţii şi că va lupta cu alte mijloace împotriva crizei. 6 mai a fost ziua adevărului pentru francezi. Nicolas Sarkozy îşi recunoscuse deja înfrângerea, într-un discurs în care le-a cerut francezilor sa-şi respecte noul preşedinte. La Paris a urmat o noapte de petrecere.

Grecii au ales să rămână în UE

Şi grecii au fost puşi să-şi aleagă viitorul politic, în luna iunie. Cu o ţară măcinată de criza economică, despre care mai toată lumea spunea că e doar la un pas de faliment, poporul elen avea de ales între a rămâne în zona euro sau a denunţa condiţiile dure impuse de creditorii străini. Calea europeană era promisă de partidele Noua Democraţie şi Pasok, aceleaşi care au fost la putere în perioada în care Grecia a alunecat periculos pe panta destabilizării.

Syriza - coaliţia radicală de stânga - promitea grecilor adevărata schimbare, fără măsuri de austeritate impuse de străini şi a nu a exclus scoaterea ţării din zona euro şi revenirea la drahmă.

Grecii aveau de luat o decizie grea. Cei mai mulţi nu doreau ieşirea ţării din zona euro, dar nici nu mai puteau suporta austeritatea. O lume întreagă a stat cu ochii pe Atena, aşteptând rezultatul scrutinului. O eventuală victorie a stângii radicale ar fi prăbuşit bursele şi ar fi stârnit îngrijorare printre liderii europeni. La finalul zilei, însă, Noua Democraţie a câştigat alegerile din Grecia.

Deşi Syriza a ieşit pe locul doi la alegeri, nu a vrut să se alieze cu niciun alt partid şi a ales să rămână în opoziţie. Noua Democraţie şi Pasok au format coaliţia de guvernare care a continuat cura de austeritate pentru a primi banii de la Fondul Monetar Internaţional şi de la Uniunea Europeană.

Americanii i-au mai dat o şansă preşedintelui Barack Obama

În cei patru ani la Casa Albă, Barack Obama i-a dezamăgit pe mulţi americani. A avut, însă, o circumstanţă atenuantă: cea mai gravă criză economică din ultimele decenii. O criză care i-a zădărnicit multe planuri, dar de care Obama a profitat pentru a-i convinge pe americani că mai are nevoie de timp pentru a-şi împlini toate promisiunile.

Republicanul Mitt Romney a explotat toate greşelile preşedintelui şi a asigurat că poate redresa economia Statelor Unite cu abilităţile sale de om de afaceri. Romney a picat însă testul de politică externă şi a fost taxat pentru toate gafele făcute în campania electorală. În pofida prestaţiilor bune din timpul dezbaterilor televizate, faţă-n faţă cu Barack Obama, Romney n-a ajuns la Casa Albă. La New York, americanii au sărbătorit în stradă realegerea preşedintelui de culoare.

La fel ca în primul mandat, Barack Obama nu are o misiune deloc uşoară în următorii patru ani. Economia e încă fragilă, locuri de muncă sunt tot mai puţine, iar situaţia internaţională pare mai nesigura ca oricând.