Răspunsul liderului UDMR la apelul Academiei Române
Data actualizării: Data publicării:
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat la apelul recent al Academiei Române către clasa politică, în care se făcea referire inclusiv la iliberalism și iredentism, arătând că Academia Română, de câțiva ani, „confundă rolurile” și „iese cu fel de fel de declarații absolut condamnabile”.
„Academia Română, de câţiva ani buni, eu cred că confundă rolurile. De fiecare dată iese cu fel de fel de declaraţii absolut condamnabile pentru o Academie şi pentru o Academie ştiinţifică, unde sunt de la matematicieni până la istorici toți. Nu cred că trebuie să fie treaba Academiei să intervină în disputele politice”, a declarat Kelemen Hunor, la RFI.
„Iliberalismul încurajează astăzi iredentismul. Pe de-o parte, ideologic, forţează false «dezbateri» menite să pună sub semnul întrebării ordinea europeană post-imperială şi post-Trianon, pe de alta, politic, încearcă să impună forme de reorganizare a statului român, forme fără relevanţă europenă, şi să declanşeze «referendumuri» pentru a pune pe harta separatismelor potenţiale ale Europei şi regiunea noastră, inclusiv sau în primul rând România”, arată Academia Română, care respinge astfel de abordări şi susţine că Anul Centenarului nu trebuie să devină prilej de vrajbă.
„Clasa politică nu are voie să se joace cu principii sacrosante sau să deschidă o cutie a Pandorei pe care, mai târziu, nu o va putea închide nimeni. Nu totul este de vânzare, nu orice se poate negocia, nu orice se poate justifica prin jocuri politice sau politicianiste. În anul Centenarului, aceste chestiuni sunt şi vor fi şi mai sensibile. Iar responsabilitea clasei politice, a intelectualilor publici, a jurnaliştilor – trebuie să fie la cote maxime. Iliberalismul şi iredentismul nu trebuie să aibă nicio şansă în România sau în Uniunea Europeană. Răspunsul României şi al Europei la iliberalism trebuie să se manifeste prin mai multă Uniune Europeană. Nu trebuie admisă în niciun caz o pactizare cu iliberalismul, indiferent de direcţia din care vine. Academia Română năzuieşte şi va face tot ce îi este în putinţă ca anul Centenarului să nu devină nici prilej de vrajbă, nici prilej de tensiuni etnice. Cel mai clar semn al reconcilierii româno-maghiare adevărate, nu formale, ar fi o sărbătorire comună, la cel mai înalt nivel politic şi dipomatic - Bucureşti-Budapesta - a Centenarului românesc. Suntem conştienţi însă că nu ne putem bucura cu toţii la fel în 2018. Dar bucuria unora şi tristeţile altora nu trebui transformate în instrumente de luptă politică. Este vorba, în primul rând, despre respect reciproc”, mai spune Academia Română în apelul transmis clasei politice.