Raport CE despre România: Progrese limitate şi paşi înapoi, în 2017

Data actualizării: 07.03.2018 16:25 Data publicării: 07.03.2018 16:05

România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017 - 2018, arată un raport de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană, care evidenţiază, însă, şi faptul că în probleme precum stabilirea salariului minim în funcţie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal ţara nu a înregistrat niciun progres, transmite Agerpres.

Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice.

Nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal. În schimb, mai arată Agerpres, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate.

"Măsurile legislative adoptate în 2017 au inversat progresele substanţiale în anul anterior cu privire la consolidarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, ceea ce indică o revenire semnificativă asupra reformelor anterioare", se arată în raportul Comisiei Europene, citat de Agerpres.

Potrivit primei recomandări specifice de ţară, în 2017, România trebuia să asigure conformitatea cu Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017 de a corecta abaterea vizibilă de la traiectoria de ajustare astfel încât să poată atinge obiectivul bugetar pe termen mediu. În 2018, ţara trebuie să depună un efort fiscal-bugetar notabil, în conformitate cu cerinţele componentei preventive a Pactului de stabilitate şi de creştere şi să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. De asemenea, trebuie consolidată respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor şi combătută munca nedeclarată, inclusiv prin utilizarea sistematică a controalelor integrate.

Cea de-a doua recomandare specifică de ţară viza consolidarea politicilor de activare cu ţinte specifice şi serviciile publice integrate, adresându-se cu predilecţie grupurilor celor mai îndepărtate de piaţa muncii. Ţara trebuie să adopte legislaţia privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei şi să instituie un mecanism transparent de stabilire a salariului minim, în consultare cu partenerii sociali. De asemenea, este necesară îmbunătăţirea accesului la un învăţâmânt general de calitate, în special pentru copiii romi şi pentru aceia din zonele rurale. În domeniul sănătăţii, România trebuie să favorizeze tratamentul ambulatoriu şi să combată plăţile informale.

Potrivit evaluării Comisiei, România a făcut progrese limitate cu consolidarea politicilor de activare cu ţinte specifice şi serviciile publice integrate, dar nu a făcut progrese în egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei şi nici în instituirea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim. Pe de altă parte, au fost realizate progrese limitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la un învăţâmânt general de calitate precum şi cu privire la tratamentul ambulatoriu. De asemenea, au fost înregistrate unele progrese cu privire la combaterea plăţilor informale.

Cea de-a treia recomandare specifică de ţară făcută României era să adopte legislaţia care să asigure existenţa unui corp al funcţionarilor publici profesionist şi independent, recrutat pe baza unor criterii obiective. De asemenea, ţara trebuie să consolideze ierarhizarea în funcţie de priorităţi a proiectelor de investiţii publice şi pregătirea acestora şi să asigure în timp util punerea în aplicare integrală şi sustenabilă a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice.

Potrivit evaluării Comisiei, România a făcut progrese limitate cu adoptarea legislaţiei care să asigure existenţa unui corp al funcţionarilor publici profesionist şi independent precum şi cu privire la consolidarea ierarhizării în funcţie de priorităţi a proiectelor de investiţii publice şi pregătirea acestora. Unele progrese au fost făcute cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice.

În următoarea perioadă, Consiliul European ar urma să discute concluziile care reies din fiecare raport de ţară. Ulterior, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre cu privire la rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie statele membre sunt aşteptate să răspundă la provocările identificate în programele lor naţionale de reformă şi programele de convergenţă. Pe baza tuturor acestor surse, Comisia îşi va prezenta propunerile pentru noi recomandări specifice de ţară la finele primăverii, în care vor fi menţionate provocările principale care trebuie soluţionate de fiecare ţară.

Lupta anticorupţie, pusă în pericol

”Ireversibilitatea progresului în lupta împotriva corupţiei a fost recent pusă în pericol. Rezultatele bune şi continue ale instituţiilor judiciare în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte afectate de evenimentele din anul trecut. Reformele în curs ale legilor justiţiei riscă să dăuneze independenţei judiciare şi să anuleze progresele realizate în ultimii zece ani. În plus, instituţiile judiciare şi cadrul legal privind combaterea infracţiunilor de corupţie continuă să fie suspuse unei presiuni intense”, se mai arată în documentul publicat de Comisia Europeană, citat de News.ro.

Potrivit raportului, corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru a face afaceri, provocările cele mai mari ale mediului de afaceri fiind corupţia şi problemele de guvernanţă în sectorul public.

În 2017, corupţia şi nepotismul au fost percepute ca fiind principalele obstacole în calea desfăşurării afacerilor în România, cu o proporţie de 85% şi, respectiv, 82% din întreprinderi, în condiţiile în care media UE este de 37%, respectiv 38%.

În documentul Comisiei se mai arată că 86% dintre companii cred că mituirea şi utilizarea relaţiilor este adesea cel mai simplu mod de a obţine anumite servicii publice, reprezentând o creştere de 10 puncte procentuale faţă de 2015, media UE fiind 60%. În acelaşi timp, 70% din companii consideră că singura calea de a reuşi în afaceri este să ai legături politice (o creştere de 22 puncte procentuale faţă de 2015, media UE: 42%).