Senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae provoacă Ungaria. Potrivit unui proiect depus în procedură de urgență la Senat, în calitate de primă cameră sesizată, ziua de 4 iunie ar urma să devină Ziua Tratatului de la Trianon.
Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, Tratatul de la Trianon „constituie un document politic și juridic de o importanță deosebită pentru națiunea română și un element esențial al realității geopolitice actuale la nivel european”.
De asemenea, cei doi senatori mai spun că este nevoie celebrarea acestei zile pentru că „în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon”.
„Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi în Uniunea Europeană”, se mai arată în document.
Potrivit acestuia, autoritățile naționale și locale pot organiza, cu bani de la bugetul local sau național, manifestări „cultural-educative” pentru a celebra semnarea Tratatului de la Trianon.
Proiectul mai prevede ca autoritățile publice locale și centrale să arboreze drapelul României în această zi.
Citește aici proiectul de lege propus de cei doi inițiatori.
Citește aici expunerea de motive.
Acest proiect de lege vine și în contextul discuțiilor tensionate dintre România și Ungaria referitor la incidentele din Valea Uzului, chiar de Ziua Eroilor, când sute de maghiari au format un lanţ uman în faţa Cimitirului Internaţional din Valea Uzului. Aceștia au încercat să-i oprească pe români să intre. Cele două părţi au intrat în conflict, iar românii au forţat poarta cimitirului.
Ce prevede Tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.
Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia:
„Articolul 45. Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art.27, partea a II-a (Frontierele Ungariei) și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România.”
„Articolul 47. România recunoaște și confirmă, față de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu principalele puteri aliate și asociate, a dispozițiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populației prin rasă, limbă și religie, precum și pentru a proteja libertatea de tranzit și un regim echitabil pentru comerțul celorlalte națiuni.”
„Articolul 161. Aliații și guvernele asociate afirmă și Ungaria acceptă responsabilitatea Ungariei și aliaților ei pentru cauzele de pierderi și daune la care guvernele aliate, asociate și cetățenii lor au fost supuși, ca o consecință a războiului impus prin agresiunea Austro-Ungara și aliații ei.”
Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).
