În timp ce Ludovic Orban, premierul desemnat se străduiește să convingă partidele din Opoziție să voteze viitorul Guvern al PNL în Parlament, el are de dus și muncă de convingere în interiorul propriului partid pentru a-i convinge pe lideri să accepte nominalizările pe care le vrea pentru funcțiile de miniștri. În ultimele zile, în interiorul PNL, se aud voci din ce în ce mai nemulțumite de persoanele alese de Orban pentru a face parte din Guvern, unele dintre ele personaje controversate.
O parte însemnată a liderilor PNL și-ar fi dorit ca ministerele cheie să fie ocupate de specialiști, nu de membri de partid, sau măcar ca cei care sunt desemnați ca miniștri să aibă competențe pe domeniile respective. Aceștia sunt îngrijorați de riscul ca un guvern plin de vulnerabilități de imagine să pună în pericol și șansele lui Klaus Iohannis de a fi reales în funcția de Președinte al României, dar și șansele PNL de a câștiga alegerile locale și parlamentare de anul viitor.
Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a avertizat chiar luni, în cadrul ședinței BEX al partidului, asupra acestor riscuri, după ce duminică, la Timișoara, lansase un apel public către liberali să nu distrugă campania lui Iohannis și propriul drum spre alegerile din 2020.
Ludovic Orban însă nu dorește specialiști în guvernul său, cu excepția postului de la Externe, unde își va spune cuvântul Klaus Iohannis. Și la Apărare se pare că va fi numit un ministru agreat de șeful statului.
Orban merge pe varianta miniștrilor politici, membri de partid, unii controversați, alții fără experiență, cum este varianta gândită pentru ministerul Sportului - Gabriel Toncean, președintele Federației de Culturism și Fitness, care este consilier personal al lui Ludovic Orban și care s-a remarcat în activitatea publică printr-un clip în care aleargă în parc alături de președintele PNL și cățelul partidului.
Ultima listă cu miniștrii lui Orban:
Ministerul Sănătății – Vasile Rîmbu, managerul spitalului Județean din Suceava
Ministerul Educației – Monica Anisie, președinte PNL Sector 2, fost secretar de stat la Educație în Guvernul Cioloș
Ministerul Infrstructurii (comasate Transporturile cu Comunicațiile) – Lucian Bode, deputat PNL, președintele Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților
Ministerul de Externe – Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru politică externă
Ministerul Justiție - Ioan Cupșa, Gabriel Andronache sau Cătălin Predoiu
Ministerul de Interne - Marcel Vela, Laurențiu Leoreanu sau Ion Ștefan
Ministerul Finanțelor -Florin Cîțu, Bogdan Huțucă, Cristian Păun sau Lucian Heiuș
Ministerul Muncii – Violeta Alexandru, președinte PNL București
Ministerul Dezvoltării – Laurențiu Leoreanu
Ministerul Culturii – Vlad Nistor, istoric
Ministerul Agriculturii – Emil Dumitru, președintele Federației ProAgro
Ministerul Fondurilor Europene – Bogdan Glăvan
Ministerul Economiei (comasat cu Energia și Turismul) – Virgil Popescu, deputat, membru în Comisia de industrii
Ministerul Tineretului și Sportului – Gabriel Toncean, președintele Federației Române de Culturism și Fitness
La ministerul Apărării nu va fi numit Șeful Statului Major, Nicolae Ciucă. În cărți pentru acest minister este deputatul Ovidiu Raețchi.
Miniștrii controversați care ar putea să facă parte din Guvernul Orban
Ministerul Justiției
La ministerul Justiției, premierul desemnat Ludovic Orban are în calcul 3 nume de miniștri, toți trei fiind membri de partid, conform unor surse din PNL. Este vorba de Ioan Cupșa, Gabriel Andronache și Cătălin Predoiu.
Ioan Cupșa este membru în Comisia Jurdică din Camera Deputaților și este lăudat de Ludovic Orban pentru contribuția la contestațiile câștigate de PNL la Curtea Constituțională. Cupșa este însă singurul depuatat liberal care a votat în 2017 legea recursului compensatoriu, o inițiativă PSD-ALDE care a dus la eliberarea rapidă din închisori a mii de condamnați care au invocat condițiile de detenție. La momentul respectiv, Cupșa a susținut că a votat legea „din greșeală”. În 2018, același Cupșa a depus la Parlament o inițiativă de abrogare a legii.
Deputatul PNL s-a remarcat însă atât în Comisia Juridică, cât și în Comisia „Iordache” prin contrele pe care le-a avut în permanență cu liderii puterii care susțineau modificările legilor justiției sau ale codurilor penale.
Cupșa a luptat totuși cot la cot cu puterea pentru respingerea proiectului de legea care introducea pedepse mai dure pentru cei care tortureaă sau ucid animale. Legea prevedea închisoare de la 2 la 7 ani pentru cei care torturează sau ucid animalele, într-o perioadă în care astfel de cazuri au fost tot mai des întâlnite. Cupșa a susținut că „o astfel de iniţiativă legsialtivă dacă va trece cu aceste limite de pedepse, introduce un dezechilibru grav”.
Ioan Cupșa este la bază inginer. A absolvit Facultatea de Mecanică a Politehnicii din Cluj în 1990. Ulterior, între 1991 şi 1997 a urmat cursurile Facultătii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai. În acelaşi an a devenit avocat în Baroul Bihor. E membru PNL din 1990. Din 2008 până în 2012 a fost consilier local în Oradea. Din 2012 e parlamentar PNL.
O altă variantă luată în calcul de Ludovic Orban pentru ministerul Justiției este Gabriel Andronache, colegul de comisie al lui Ioan Cupșa. Dacă în 2017 Cupșa a fost singurul liberal care a votat pentru recursul compensatoriu, Gabriel Andronache a fost unul dintre cei doi parlamentari PNL care s-au abținut de la vot. Andronache este licențiat în drept la Universitatea București și a fost consilier județean în Brașov și viceprimar al municipiului. Din 2008 este deputat, primul mandat fiind obținut pe listele PDL.
Cea de a treia variantă pentru ministerul Justiției este fostul ministru Cătălin Predoiu. Acesta a fost între 2008 și 2012 ministrul Justiției în guvernele Tăriceanu și Boc. Predoiu este cel care a conceput, alături de Alina Bica, codurile penale care au generat numeroase probleme de constituționalitate.
Codul Penal şi Codul de Procedură Penală au fost concepute în 2009 de Ministerul Justiţiei condus de Cătălin Predoiu. În 2009, titularul proiectului, cea care se ocupă de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, fostul şef al DIICOT.
Codurile au ajuns în Parlament, unde a fost creată şi o comisie specială. Această comisie a fost condusă de către Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.
În 2010, noile coduri au trecut de Parlament prin asumare, fiind asumate de Guvernul Boc.
În 2016 Elena Udrea îi acuza pe Cătălin Predoiu și pe Emil Boc că ar fi implicați în Dosarul Gala Bute. Tot în 2016 Cătălin Predoiu a fost audiat la DNA în calitate de martor în Dosarul ANRP.
Anul acesta, Cătălin Predoiu a fost din nou audiat în calitate de martor la Inspectoratul General al Poliţiei, unde a dat lămuriri despre prezenţa sa ca avocat într-un proiect de achiziţie a unui grup de companii româneşti de către o societate străină.
Ministerul de Interne
La ministerul de Interne cele trei nume luate în calcul de Ludovic Orban sunt Marcel Vela, fostul președinte al comisiei de apărare din Senat, Laurențiu Leoreanu, deputat PNL, fost primar al Municipiului Roman și Ion Ștefan, deputat PNL și cunoscut om de afaceri din Vrancea.
Conform ultimelor informații din PNL, Marcela Vela nu mai este o variantă pentru acest minister și au rămas ultimii doi, cu toate că Laurențiu Leoreanu este luat în calcul și pentru ministerul Dezvoltării, acolo unde a iești din cărți secretarul general al partidului, Robert Sighiartău.
Laurențiu Leoreanu este de profesie profesor de matematică. A fost ales consilier local în Roman din partea PSD în 2004. După 4 ani, a trecut la PDL și a fost ales primar al aceluiași oraș. Primarul Leoreanu a susținut în 2014 candidatura Elenei Udrea, care a obținut un loc în Parlament în colegiul din Neamț. Din 2016, Leoreanu este deputat PNL. Acesta face parte din Comisia de Administrație Publică și din Comisia de Buget Finanțe.
În CV-ul său publicat pe Camera Deputaților, Leoreanu și-a trecut toate premiile obținute din 2003 până în prezent, inclusiv cele patru diplome pentru organizarea concursului „Cangurul”.
În partid sunt mai mulți lideri care nu sunt de acord cu numirea lui Leoreanu la Interne pentru că ar fi avut o relație de subordonare mult prea pregnantă față de Elena Udrea.
De asemenea, o eventuală numire a lui Ion Ștefan este contestată în partid pentru lipsa de experiență în domeniu, fiind apreciat mai degrabă pentru calitățile sale antreprenoriale. Ștefan este un important om de afaceri din județul Vrancea, unde, înainte să ajungă parlamentar, era asociat împreună cu fratele său în grupul de firme Balcanic Prod, cea mai mare societate de profil din ţară.
Ministerul Finanțelor
La ministerul Finanțelor prima opțiune a lui Ludovic Orban este liderul senatorilor PNL, Florin Cîțu, de profesie economist, membru al comisie pentru buget finanțe din Senat. Cîțu a absolvit în 1996 Grinnell College din SUA, specializarea economie/matematică, şi are un master şi un doctorat la Iowa State University. Anterior revenirii în România, Cîţu a mai lucrat ca economist la Banca Europeană de Investiţii şi la banca centrală a Noii Zeelande. Înainte să intre în politică, Cîțu a fost economistul șef al ING Bank.
Totuși, pozițiile publice ale lui Florin Cîțu l-au făcut pe acesta un politician cotroversat. Ultima poziție publică în urma căreia președintele PNL a fost nevoit să iasă și dea dezmințire a fost cea referitoare la salariile bugetarilor, despre care Cîțu susținea că sunt duble față de mediul privat. Cîțu a scris pe Facebook că: „Bugetarii trebuie să accepte să muncească fără vouchere, tichete de vacanţă, tot felul de sporuri, pensii speciale şi mai ales trebuie să accepte să fie concediaţi atunci când nu-şi fac treabă”. Acesta a mai cerut taxarea suplimentară a bugetarilor.
Pentru a atenua impactul poziționării lui Cîțu, Ludovic Orban a fost nevoit să îi asigure într-un interviu TV pe bugetari că ”nu sunt în pericol”. În privința voucherelor de vacanță, Orban a trebuit să promită că PNL vrea extinderea voucherelor de vacanță și la angajaţii din mediul privat.
Nu este prima poziționare controversată a lui Cîțu. Cu o săptămână înainte de declarația respectivă, Cîțu acuza o presupusă măsluire a datelor oficiale de la rectificarea bugetară, fără a prezenta însă dovezi concludente în acest sens.
Cîțu a mai făcut de-a lungul timpului anunțuri apocaliptice, care în cele din urmă nu s-au adeverit.
În cărți pentru ministerul Finanțelor mai sunt economistul Cristian Păun, consilierul lui Ludovic Orban și deputatul de Hunedoara, Lucian Heiuș, de profesie economist.
