Proiectul UDMR cu reduceri de pedepse și condiții blânde pentru liberare condiționată, adoptat tacit

Senatul a adoptat tacit, adică fără niciun fel de dezbatere și fără vreun vot în plen, proiectul de lege depus de opt parlamentari UDMR de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii privind executarea pedepselor.

După cum a arătat digi24.ro, proiectul a fost depus pe 8 martie sub semnătura senatorilor UDMR Császár Károly Zsolt, Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ödön, Novák Csaba-Zoltán, Tánczos Barna și Verestóy Attila, precum și a deputaților UDMR Ambrus Izabella-Agnes și Márton Árpád-Francisc.

Din martie până astăzi, Camera superioară condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu a dezbătut în plen proiectul de lege și nici nu s-a pronunțat prin vot asupra lui.

Proiectul vizează modificarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitor la pedeapsa care se poate acorda în cazul concursului de infracțiuni. Mai precis, inițiatorii și-ar dori o reducere a pedepselor, prin micșorarea sporului care se acordă în cazul concursului de infracțiuni.

În forma actuală, Codul penal prevede: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”. Reprezentanții UDMR ar dori ca prevederea să sune altfel: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depășește jumătate din pedeapsa principală”.

Udemeriștii ar dori și ca orice persoană trimisă în judecată să beneficieze de circumstanță atenuantă dacă a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.

Modificări ar dori UDMR să aducă și la prevederile din Codul penal referitoare la liberarea condiționată.

În prezent, liberarea condiționată este posibilă după executarea a minimum două treimi din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin trei pătrimi, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Parlamentarii minorității maghiare vor ca liberarea condiționată să fie posibilă după executarea a cel puțin jumătate din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin două treimi, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Prin modificările propuse la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, UDMR dorește ca regimul închis de detenție să poată fi aplicat doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență. Forma actuală a legii condiționează regimul închis doar de cuantumul pedepsei (între 3 și 13 ani).

Inițiatorii UDMR mai vor ca regimul semideschis să se aplice condamnaților pentru fapte comise fără violență, în cazul pedepselor între 3 și 13 ani. În fine, de regim deschis ar trebui să beneficieze inclusiv cei condamnați pentru fapte comise cu violență, atâta timp cât au primit pedepse de cel mult 1 an.

Printr-un nou alineat propus a fi introdus în lege, cei care au primit pedepse de până la 1 an, pentru fapte comise fără violență, ar urma să-și execute pedeapsa în arest la domiciliu.

Deci, pentru pedepsele de până în 10 ani, 50% în loc de 66%, iar pentru pedepsele de peste 10 ani, 66% în loc de 75%, dar nu mai mult de 15 ani.