Politicienii de top ar putea fi nevoiți să renunțe la funcțiile din cadrul partidelor, dacă vor să fie rectori sau prorectori. Astfel, s-ar depolitiza învățământul universitar, susțin 16 aleși ai USR care au inițiat un proiect de lege în acest sens. Politicienii care sunt în această situație spun că li se încalcă dreptul de a fi aleși. De asemenea, ei vorbesc despre o posibilă discriminare.
Proiectul de lege inițiat de USR spune că pe perioada mandatului în fruntea unei universități, rectorii și prorectorii nu pot deține și funcții de conducere în partide la nivel local, județean sau național.
Cristina Iurișniți, deputat USR: „Aceste intiațive spre asta se îndreaptă: eliminarea cumulului excesiv de putere și democratizarea învățământului la nivel universitar, în special pentru că vorbim despre cumulul de putere la nivelul rectorului. De 30 de ani avem aceeași problemă: cumul de funcții de putere, subordonarea școlilor în funcție de culoarea politică.”
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că măsura va duce la decizii mai transparente, va elimina clientelismul și va crește autonomia universităților. De cealaltă parte, politicienii care se află în situația de a cumula funcții de conducere în universități și în partide reclamă că proiectul încalcă dreptul constituțional de a fi aleși.
Ecaterina Andronescu, senator PSD și fost ministru al Educației: „Există o decizie a CCR care vorbește despre imposibilitatea opririi dreptului oricărui cetățean de a fi ales . Părerea mea e că nu putem vorbi de o politizare. Eu am fost rector opt ani de zile dar puteți întreba pe oricine dacă vreodată am adus vreo discuție despre politică în universitate.”
Sorin Cîmpeanu, deputat Pro Romania și fost ministru al Educației: „Prorectorii sunt în jur de 400 și în România. În universități deja se întreabă colegii de ce ar candida decanii, pentru că sunt funcții de conducere foarte solide. Dacă n-ar mai putea candida nici decanii, atunci de ce ar mai putea candida prodecanii? Dacă nici prodecanii n-ar mai putea, atunci de ar mai candida directorii de departamente? Dacă nici ei n-ar mai putea, directorii de laboratoare. După care se naște întrebarea: dar președinții de senat de ce oare ar putea candida? Pasul următor, cred, în continuarea acestui proiect cred că s-ar putea trece către spitale și către orice alte instituții și în felul ăsta am putea rezolva într-adevăr o problemă de fond a politicii românești, să reușim să excludem din politică orice elită românească.”
Nu doar universitățile sunt vizate, ci și liceele sau școlile gimnaziale.
Redactor web: George Costiță