Proiect ALDE: interceptările să fie în „ograda” Parlamentului

Parlamentarii ALDE vor redepune, în Parlament, proiectul de lege privind înființarea Autorității Independente de Interceptare a Comunicațiilor, proiect prin care DNA și SRI ar fi lăsate fără posibilitatea de a realiza interceptări. În plus, proiectul ar aduce interdicția de a folosi în instanță interceptările realizate în cazul infracțiunilor flagrante sau în situații de urgență, în absența autorizării semnate de șeful numit de Parlament.

„Este un proiect pe care l-am depus în legislatura trecută, dar simpaticele servicii ale Parlamentului clasează toate proiectele care nu au intrat în dezbatere. Din acest motiv, împreună cu colegii mei am discutat şi vom depune din nou acest proiect în procedură legislativă”, a declarat, miercuri, la finalul ședinței conducerii ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

Liderul ALDE a spus că prin înfiinţarea Autorităţii Independente de Interceptare a Comunicaţiilor se doreşte scoaterea serviciilor de informaţii din activitatea de poliţie judiciară.

„Vrem ca această activitate să o scoatem din zona serviciilor secrete pentru că, aşa cum ştiţi, CCR a dat o decizie în acest sens care trebuie, până la urmă, să se materializeze într-un fel. Tot ceea ce înseamnă activitatea de poliţie judiciară trebuie să fie făcută de poliţia judiciară, nu au treabă în această chestiune serviciile de informaţii”, a explicat preşedintele Senatului.

Întrebat în subordinea cui va funcţiona Autoritatea, Călin Popescu Tăriceanu a spus că, „din proiectul de lege iniţial, o să vedem până la urmă, ea va fi sub autoritatea Parlamentului”.

Ce prevedea proiectul depus în octombrie 2016

Pe finalul legislaturii trecute, mai mulți parlamentari ALDE, printre care Călin Popescu Tăriceanu, au depus propunerea legislativă pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor.

Autoritatea era gândită ca „autoritate informativă, cu personalitate juridică, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice”, dar, atenție, „supusă controlul Parlamentului”.

Structura ar urma să aibă competență „unică și exclusivă” în domeniul interceptării comunicațiilor, iar rolul său ar trebui să fie stabilirea „echilibrului între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a corupției și nevoia de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentele și a vieții private a cetățenilor”.

Controlul Parlamentului ar urma să se realizeze prin intermediul unei comisii formate din nouă membri, din care doi reprezentanți ai Parlamentului, un reprezentant al Avocatului Poporului și câte trei reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor (Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Procurorilor din România).

Președintele și vicepreședintele Autorității ar urma să fie numiți însă de Parlament, pentru un mandat de șase ani. Simetric, revocarea din funcție s-ar face cu votul majorității deputaților și senatorilor, la propunerea Birourilor Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților.

Autorizarea și realizarea interceptărilor ar urma să fie dispuse de președintele Autorității, prin decizie scrisă, pe baza cererilor de autorizare formulate de autorități și a recomandărilor unui Consiliu consultativ, format din cinci membri (vicepreședintele Autorității plus câte un reprezentant al CSM, Ministerului Justiției, președintelui României și prim-ministrului).

Orice interceptare realizată în absența autorizării semnate de șeful numit de Parlament nu ar putea fi folosită în instanță, chiar dacă este vorba de situații flagrante („În situațiile flagrante care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea națională a României, activitățile de interceptare a comunicațiilor pot fi efectuate timp de 48 de ore în absența mandatului de autorizare (...) numai sub supravegherea procurorului și fără a putea constitui probe în justiție”).

Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității ar urma să fie aprobat de Birourile Permanente ale celor două Camere, iar numărul de posturi, statul de funcții și structura ar urma să fie informații clasificate.

Preluarea tuturor echipamentelor și arhivelor

Potrivit proiectului ALDE, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, toate entitățile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională ar urma să predea Autorității, cu titlu gratuit, „sistemele, echipamentele și dispozitivele de interceptare, bazele de date și evidențele, inclusiv arhiva și celelalte documente deținute și gestionate”.

Pentru „buna desfășurare” a activității de Autorității, aceasta ar urma să preia și spațiile și dotările aferente.