Pro şi contra Legii Retrocedărilor: PPDD şi UDMR, curtate deopotrivă de Victor Ponta şi PDL

Curtate şi de putere, şi de opoziţie, PPDD şi UDMR nu au luat încă nici o decizie.

Democrat-liberalii vor să atace prima angajare de răspundere a Guvernului cu o moţiune de cenzură, dar nu au cu ce: mai au nevoie de 70 de semnături, pentru care negociază intens cu UDMR şi cu PPDD.

„Au fost discuţii între liderul nostru de grup de la Cameră, Mircea Toader, liderul de grup al UDMR şi colegii din PPDD”, a declarat în acest sens Vasile Blaga, liderul PDL. El este conştient însă că „nu ajung doar două formaţiuni. Toate trei trebuie să semneze eventuala moţiune de cenzură”.

Premierul critică demersul democrat-liberalilor şi susţine că nu este decât o altă acţiune a celor din opoziţie „pentru a fi contra”: „Dacă doresc, eu sunt gata să fac o prezentare împreună cu preşedintele Autorităţii şi cu ceilalţi minşitri şi în faţa PPDD şi UDMR.”

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, susţine că legea trebuie blocată pentru că nu rezolvă nimic, ci doar amână: „Proiectul de lege al Guvernului are mai multe neajunsuri, cel mai mare fiind acela că nu rezolvă nimic. Amână toate lucrurile până în 2016. Conform acestui proiect, restituirea proprietăţii în natură devine o excepţie, ceea ce încalcă Constituţia. Legea naşte o nouă categorie de samsari, cei care vor fi traficanţii de puncte”, a mai spus liderul PDL.

Premierul Victor Ponta şi-a propus să facă turul tuturor partidelor pentru a-i convinge pe membrii acestora să susţină actul normativ. A început cu USL şi grupul minorităţilor. „Unul dintre colegii din USL a depus un amendament, probabil că a văzut şi am văzut şi eu acea observaţie a Consiliului Legislativ referitoare la posibilitatea ca cesionarii de fapt să ascundă preţul real cu care cesionează şi o să adoptăm acel amendament şi preîntâmpinăm acea situaţie”, a menţionat el.

Guvernul îşi va asuma miercuri răspunderea pe legea privind retrocedările. Legea este urgentă, întrucât există un termen limită cerut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În caz contrar, România riscă să plătească daune de opt miliarde de euro către foştii proprietari care şi-au câştigat drepturile în instanţă.