Primele indicii că PSD se pregăteşte să-l salveze pe Corlăţean

Noul Regulament al Senatului stabileşte un termen de maximum 24 de zile pentru dezbaterea în plen şi votul asupra unei cereri de începere a urmăririi penale a unui senator-membru al Guvernului. Concret, situaţia stă aşa: cinci zile pentru evaluarea preliminară a Comisiei juridice, 14 zile pentru depunerea raportului Comisiei şi alte cinci zile pentru dezbaterea şi votul în plen. Termenele sunt maximale, dar ele curg de la prima discuţie în Biroul Permanent asupra cererii procurorului general. Or, pentru a se considera drept consumată etapa primei discuţii în Biroul Permanent, trebuie ca acesta să se întrunească în cvorum. Ceea ce nu s-a întâmplat azi şi se va petrece, cel mai devreme, pe 23 mai, după cum a anunţat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Mai trebuie ţinut cont că această primă discuţie în Biroul Permanent este singura etapă procedurală pentru care Regulamentul Camerei Superioare nu stabileşte termen precis, spunându-se doar că solicitarea procurorului general va fi adusă "de îndată" la cunoştinţa Biroului Permanent. Evident, atunci când ai majoritate în BP, aşa cum au PSD+ALDE+UNPR (opt membri din totalul de 12), "de îndată" poate fi şi peste o săptămână-zece zile.

Legile pot aştepta, senatorii sunt în campanie

Conducerea Senatului a anunţat, lunea trecută, că aleşii au săptămâna aceasta activitate în teritoriu. "Am hotărât ca programul să se desfăşoare exclusiv în teritoriu, având în vedere că suntem în plină campanie electorală şi toţi senatorii sunt implicaţi în activităţile politice legate de campanie", explica, atunci, Tăriceanu. Întrebat dacă senatorii vor mai veni la serviciu până în alegerile locale, şeful Camerei Superioare a evitat un răspuns clar: "O să vedem pe măsură ce înaintăm".

Între timp, lucrurile par să se fi lămurit, dacă ne uităm pe site-ul Senatului unde senatorii figurează până pe 6 iunie ca având "activitate în circumscripţiile electorale".

Cu senatorii în campanie, cererea privind începerea urmăririi penale a lui Titus Corlăţean avea şanse minime să fie discutată înainte de alegeri. Prin amânarea de azi, şansele au devenit, practic, nule.

"Biroul Permanent s-a întrunit fără să fie cvorum. Am fost șase membri ai Biroului prezenți, cvorumul este de minim șapte și am reprogramat reuniunea Biroului Permanent pentru luni, 23 mai, ora 11,00, cu speranța că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină", a explicat Tăriceanu amânarea. Acesta a mai arătat că de vină pentru lipsa cvorumului ar fi "faptul că s-a făcut convocarea de pe o zi pe alta". Dar convocarea Biroului Permanent "de pe o zi pe alta" a fost făcută chiar de Călin Popescu Tăriceanu, după cum el singura declara luni seară, de la Râmnicu Vâlcea: "A sosit la cabinetul meu solicitarea referitoare la începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru de Externe Titus Corlățean. M-am consultat cu colegii din Biroul Permanent și am convocat pentru mâine (azi - n.r.), ora 10.30, ședința Biroului Permanent".

Încuviinţarea începerii urmăririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlăţean (PSD) a fost cerută de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, via procurorul general, în dosarul "Diaspora".

"În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlățean, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte", susţin procurorii.

Citeşte şi: Dosarul lui Titus Corlățean: Sunt 19 volume, au fost audiați ambasadori și șefi din MAE.