Oficial. Președintele refuză numirea Liei Olguța Vasilescu și a lui Mircea Drăghici

În primele declarații ale șefului statului după ce a semnat, joi, decretele de revocare din funcție a vicepremierului Paul Stănescu și ministrului Lucian Șova, Klaus Iohannis a anunțat că nu va semna decrete de numire pentru Lia Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici și că motivarea refuzului său va fi făcută la mijlocul săptămânii viitoare.

ACTUALIZARE 12.10. „Ieri, am semnat decretele de revocare și s-a văzut, încă o dată, că decretele mele se publică în aceeași zi. Nu am formulat încă un răspuns de refuz, pentru că asta va fi, voi refuza propunerile înaintate de prim-ministrul”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că există atât argumente de legalitate, cât și argumente de oportunitate pentru refuzarea propunerilor de miniștri.

„Până la mijlocul săptămânii viitoare, voi da publicității inclusiv motivele pentru care voi refuza propunerile făcute de prim-ministru”, a precizat Klaus Iohannis.

Întrebat dacă nu se teme că PSD va sesiza din nou Curtea Constituțională, în condițiile în care există voci care spun că nu ar mai avea dreptul să refuze o a doua nominalizare pentru funcțiile de ministru al Dezvoltării, respectiv al Transporturilor, președintele a răspuns: „O să aibă ocazia să mai încerce o dată”.

Președintele s-a referit și la principalele obiective politice ale anului 2019, an pe care l-a catalogat ca fiind „un an cu foarte multe provocări”. „Săptămâna viitoare, avem vizita Comisiei Europene pentru a începe în forță această președinție (Președinția Consiliului Uniunii Europene - n.r.). Sunt convins că vom face față bine”, a spus președintele.

Referitor la alegerile europarlamentare din luna mai, șeful statului a arătat că „este foarte important să participăm la aceste alegeri, cu cât mai mulți alegători se prezintă la aceste alegeri, cu atât mai clar va fi rezultatul”.

Cât despre alegerile prezidențiale de la finalul anului, Klaus Iohannis a precizat că are ca obiectiv personal câștigarea unui al doilea mandat. „Voi intra în competiție pentru un nou mandat de președinte”, a spus președintele. El a precizat că va fi susținut în cursa electorală de PNL.

Șeful statului a trecut în revistă și alte obiective mari pentru anul 2019, „care sunt obiectivele României”, precum „o mai profundă și mai bună integrare europeană”, consolidarea posturii României în NATO și „consolidarea statului de drept în România”. „Asta înseamnă evident, printre altele, și continuarea în forță a luptei împotriva corupției”, a precizat președintele.

-----

Este posibil, prin urmare, ca președintele Klaus Iohannis să se refere la propunerile de miniștri primite de la premierul Viorica Dăncilă: Lia Olguța Vasilescu la Ministerul Dezvoltării și Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor. Din informațiile de până acum, președintele va refuza cele două nominalizări, dar este nevoie să-și motiveze refuzul.

În ultima zi a anului trecut, PSD i-a cerut șefului statului, printr-un mesaj postat pe contul de Facebook al partidului, să deblocheze situaţia de la ministerele Dezvoltării şi Transporturilor, afirmând că această situaţie afectează profund imaginea României la nivel european.

„România urmează să preia preşedinţia Consiliului UE cu o situaţie nefericită de blocaj la două ministere importante. Îi cerem Preşedintelui să lase deoparte vendetele politice şi să deblocheze această situaţie care afectează profund imaginea României la nivel european”, este mesajul postat pe pagina de Facebook.

Solicitarea PSD venea la câteva zile după ce premierul Viorica Dăncilă declara că preşedintele i-a comunicat, fără nicio explicaţie, că nu va da curs propunerilor pentru ministerele Transporturilor şi Dezvoltării Regionale, în opinia ei dând dovadă că doreşte blocarea activităţii Guvernului.

„I-am solicitat o discuție în privința numirii celor doi miniștri, ai Transporturilor și Dezvoltării. Era firesc să avem o decizie în acest sens de îndată după ce Curtea Constituționalî a arătat că trebuie să avem această decizie de îndată. Președintele a comunicat faptul că nu va da curs celor două propuneri pe care i le-am înaintat, fără nicio explicație, dând dovada că dorește blocarea activității Guvernului”, a spus Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern care a avut loc imediat după ședința CSAT, unde a avut ocazia să-l întâlnească pe președinte.

Fragment din motivarea deciziei Curții Constituționale cu privire la conflictul juridic de natură constituțională creat între Guvern și Președinție, ca urmare a refuzului președintelui de a semna decretele de revocare, respectiv numire în funcție pentru unii membri ai Cabinetului Dăncilă:

„Cu privire la refuzul Președintelui de numire în funcția de membru al Guvernului, la propunerea prim-ministrului, Curtea reține că, potrivit Deciziei nr.356/2007, Președintele are dreptul de a refuza, motivat, numirea propusă, ori de câte ori constată că nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate pentru numirea în funcția de membru al Guvernului, prevăzute de dispozițiile art.2 din Legea nr.90/2001, conform cărora „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art.4 alin.(1).” Totodată, potrivit Deciziei nr.98/2008, Președintele poate refuza, motivat, o singură dată pe criterii ce țin de corespunderea persoanei în funcția propusă. Președintele României nu are dreptul la o proprie opțiune în cadrul mecanismului constituțional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcția de ministru, în sensul că nu poate indica aceeași persoană pentru aceeași funcție, la același minister.

În ceea ce privește motivarea refuzului Președintelui de numire, Curtea reține că aceasta trebuie să fie exprimată clar și fără echivoc, în formă scrisă, tocmai pentru a se înțelege motivele și criteriile pentru care a refuzat propunerea de numire. Lipsa totală a motivării sau o modalitate de exprimare ambiguă, imprecisă este improprie rigorilor specifice demersurilor și procedurilor interinstituționale, cu atât mai puțin a celor derulate în cadrul unor raporturi de drept constituțional pur, cum este cel reglementat de art.85 alin.(2) din Legea fundamentală”.