Președintele Bulgariei, primit la Cotroceni. Ce spun cei doi șefi de stat despre relația cu Rusia

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, într-o declaraţie de presă susținută alături de Klaus Iohannis, că ţara sa îşi doreşte un dialog "sincer şi deschis" cu Rusia, pentru a scădea tensiunile şi a evita "riscurile". Preşedintele Iohannis a declarat la rândul său că nu există "probleme" în relaţia Bulgariei cu Rusia, transmite News.ro.

"România şi Bulgaria sunt membre NATO, suntem parteneri în cadrul mai multor exerciţii, care au drept scop creşterea securităţii din zona Mării Negre, cu sprijinul NATO. (...) Să fie deschise liniile de comunicare cu Rusia, ca să fie un dialog sincer şi deschis cu Rusia, care să scadă tensiunile şi a se evita posibilelele riscuri", a afirmat preşedintele bulgar.

Iohannis a afirmat la rândul său că "nu este nicio problemă în relaţia noastră", dacă ne raportăm la Rusia.

"Bulgaria are legături comerciale, este foarte clar şi suntem amândoi fermi în această privinţă, suntem împreună în UE şi NATO", a spus preşedintele român. El a subliniat rolul defensiv al NATO, afirmând că există voci care "susţin eronat" în Rusia că există măsuri luate împotriva ţării.

"E bine să facem această delimitare, ne dăm seama că nu este absolut niciun fel de problemă în această relaţie şi sunt foarte mulţumit că împreună am reuşit azi să subliniem iar că suntem împreună şi avem obiective împreună şi în privinţa NATO şi UE", a precizat el.

Întrebarea despre relația cu Rusia a fost pusă în condițiile în care în campania electorală de anul trecut actualul președinte bulgar era acuzat că ar fi prorus, iar Bulgaria este foarte dependentă de gazele rusești.

„Pentru noi, în Bulgaria, este important să realizăm diversificarea livrărilor și traseelor de energie, ceva foarte important, care va garanta o libertate mult mai mare în ceea ce privește luarea deciziilor, siguranță mai mare și, foarte important, prețuri mai mici. În ce privește siguranța din zona Mării Negre, cum am spus, România și Bulgaria sunt membre NATO. Noi suntem parteneri în cadrul mai multor exerciții, inițiative care au drept scop creșterea securității din zona Mării Negre, bineînțeles că cu sprijinul NATO. În ce privește toate pericolele din exterior, foarte important este, precum a spus și Secretarul General NATO, să fie deschise liniile de comunicare cu Rusia, ca să existe un dialog sincer și deschis cu Rusia, care să scadă tensiuni și pentru a se evita posibilele riscuri”, a răspuns președintele Rumen Radev.

„Cred că nu este nicio problemă în relația noastră, dacă ne raportăm la Rusia. Pe de o parte, sigur, Bulgaria are legături comerciale. Pe de altă parte, este foarte clar, și suntem amândoi fermi în această privință, suntem împreună în Uniunea Europeană, și suntem împreună în NATO. Iar, ca să fiu foarte clar, NATO este o alianță defensivă. Noi nu avem niciun exercițiu și nicio strategie îndreptată împotriva Rusiei. Noi nu pregătim în niciun fel să acționăm împotriva Rusiei, cum și anumite voci din Rusia susțin eronat, că cineva s-ar pregăti cu anumite pachete împotriva Rusiei. Este greșit. Destul de des, din păcate, în ultima vreme, se face referire, de exemplu, la baza de la Deveselu. Baza de la Deveselu are rol strict defensiv și nu este în niciun fel îndreptată împotriva Rusiei. Și atunci, dacă putem să facem și bine, e bine să facem această delimitare. Ne dăm seama că nu este absolut niciun de problemă în această relație și sunt foarte mulțumit că, împreună, am reușit astăzi să subliniem iarăși că suntem împreună și avem obiective împreună, și în ce privește Uniunea Europeană, și în ce privește NATO”, a răspuns, la rândul său, președintele Iohannis.

Eforturile anticorupție din România, exemplu pentru Bulgaria

Pe de altă parte, preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, că eforturile anticorupţie ale României s-au dovedit eficiente, la fel ca şi activitatea DNA, iar Bulgaria, deşi nu poate copia modele, se poate folosi de anumite principii din experienţa României. Șeful statului bulgar a primit asigurări de la preşedintele Klaus Iohannis că România poate sprijini Bulgaria.

"Modelul românesc şi-a dovedit eficienţa. Eu am citit şi în Bulgaria câţiva indicatori cantitativi în ceea ce priveşte condamnările, restituirea prejudiciilor. Cel mai important este că modelul românesc este unul reuşit, care a unit într-un singur organism cu atribuţii clare în ce priveşte corupţia la nivel înalt şi acest organism reuneşte specialişti şi procurori şi anchetatori, specialişti în domeniul IT, contabili, specialişti în domeniul bancar, astfel încât într-adevăr să se depisteze toate schemele de corupţie", a afirmat preşedintele Bulgariei, răspunzând unei întrebări din partea presei de la Sofia.

El a afirmat însă că nu poate copia modelul românesc, având în vedere particularităţile celor două sisteme judiciare, dar pot fi preluate "principii" pentru a reduce nivelul corupţiei din Bulgaria.

Preşedintele bulgar a afirmat că "are sprijinul" lui Klaus Iohannis pentru schimburi de experienţă în domeniu.

Vă prezentăm transcrierea integrală a declarațiilor de presă, conform presidency.ro:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Bună ziua! Îmi face o deosebită plăcere să urez «bun venit» în România Președintelui Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev, cu ocazia primei sale vizite oficiale în țara noastră. Bine ați venit, domnule Președinte!

Vizita are loc într-un context favorabil pentru consolidarea relației apropiate dintre țările noastre ca state vecine, parteneri în cadrul Uniunii, aliați în cadrul NATO și sunt convins că această întâlnire va stimula aprofundarea parteneriatului nostru politic.

Am exprimat, împreună cu Președintele Radev, interesul comun pentru continuarea dezvoltării relațiilor economice și a proiectelor sectoriale în domenii diverse, cu accent pe energie și transporturi. De altfel, mâine dimineață vom deschide împreună lucrările Forumului de afaceri România-Bulgaria, eveniment care, cu siguranță, va contribui la stimularea contactelor economice și, sperăm noi, a investițiilor reciproce bilaterale.

După cum cunoașteți, asigurarea securității energetice constituie o prioritate pentru ambele țări. Inaugurarea, anul trecut, a interconectorului de gaze Giurgiu-Ruse a reprezentat un pas esențial în această direcție și dorim să vedem progrese în ceea ce privește proiectele comune,  și aici aș menționa, în mod special, interconectorul BRUA.

Am exprimat convingerea că cele două comunități înrudite, românii din Bulgaria și bulgarii din România, reprezintă importante punți de legătură între statele noastre. Promovarea identității acestora este, de aceea, foarte importantă. Este în beneficiul nostru reciproc protejarea drepturilor de care comunitatea română din Bulgaria trebuie să se bucure, mai ales în ceea ce privește educația în limba maternă, așa cum se bucură și comunitatea bulgară din România.

Am avut cu domnul Președinte un schimb de opinii substanțial cu privire la cooperarea în cadrul Uniunii Europene. Exercitarea de către cele două state, la interval de un an, a Președinției, Bulgaria în 2018, noi în 2019, este o oportunitate deosebită şi am discutat, astfel, despre necesitatea întăririi dialogului în ceea ce privește pregătirea Președințiilor.

Vom contribui activ la discuțiile privind viitorul Europei. Suntem hotărâți să acționăm alături de statele membre care susțin revigorarea și consolidarea proiectului european, împreună susținem o Uniune puternică, apropiată de cetățeni, care asigură securitatea, internă și externă, şi prosperitatea cetățenilor săi.

Am efectuat un schimb de vederi și în domeniul reformei justiției, domeniul statului de drept și am salutat interesul domnului Președinte Radev în acest domeniu, arătând că România este pregătită și e gata să împărtășească Bulgariei experiența pe care o are în combaterea corupției.

Am discutat cu domnul Președinte Radev şi despre evoluția din Vecinătatea Estică.

În ceea ce privește agenda internațională, discuțiile s-au concentrat, în mod natural, pe relația transatlantică și pe cooperarea în cadrul NATO. În mod natural, am discutat despre recenta vizită pe care am făcut-o la Washington, despre interesul comun într-o relație transatlantică puternică și despre proiecte comune NATO.

Am abordat provocările din zona Mării Negre și rolul deosebit al Alianței în zonă. A fost o discuție cu multiple valențe, o discuție foarte bună și vreau îi mulțumesc domnului Președinte Radev pentru  vizita pe care o face în România și pentru discuțiile foarte bune pe care le-am purtat astăzi. Domnule Președinte, aveți cuvântul!”

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev:

„Stimate domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mai întâi aș vrea să mulțumesc pentru invitația de a face această vizită oficială în România, caracterul însuși al acestei vizite și discuțiile, abordând o mare gamă de subiecte, arată un singur lucru: relațiile dintre cele două țări au o tendință crescătoare. Este un pas prin care arătăm că această dezvoltare are o perspectivă enormă în viitor. Vorbesc nu numai despre relațiile bilaterale, ci și despre parteneriatul nostru în uniunile din care facem parte, la care am aderat împreună, și în Uniunea Europeană și NATO. Cu satisfacție am constatat cu domnul Președinte Iohannis că relațiile bilaterale la nivel economic, de asemenea, înregistrează un progres. Nu e ceva întâmplător este rezultatul acestui dialog intens dintre conducerile celor două țări. Anul trecut am avut aproape 4 miliarde de euro de schimb de mărfuri bilaterale, un adevărat succes. Și Bulgaria se străduiește să stimuleze mediile de afaceri din cele două țări, care să comunice mai mult. Sunt sute de mii de companii române care funcționează în Bulgaria și invers, ceea ce într-adevăr este un atestat foarte bun pentru dezvoltarea noastră comună. Cel mai bun atestat, bineînțeles, este creșterea în domeniul turismului. Anul trecut am avut peste 1.100.0000 de români care au vizitat Bulgaria și respectiv peste 400.000 de bulgari care au vizitat România. Ceea ce înseamnă că cetățenii noștri doresc ca împreună să facă schimb de opinii, să se odihnească și să muncească împreună: cea mai importantă premisă pentru dezvoltarea celor două state.

Am discutat, bineînțeles, și importanța conexiunilor energetice și de transport în zona noastră. Mai este mult de făcut și pentru perfecționarea infrastructurii aferente podului de peste Dunăre Ruse-Giurgiu și pentru construirea unui al treilea pod, reconstituirea feribotului, precum și deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei ce va stimula dezvoltarea mediilor de afaceri și schimbul bilateral. L-am asigurat pe domnul Președinte Iohannis că, conform Constituției noastre, toți cetățenii bulgari au drepturi egale în ce privește etnia, apartenența religioasă și limba maternă și statul bulgar face tot posibilul ca aceste drepturi să fie respectate. Avem multe interese comune și întrunim eforturile în diferite domenii, una dintre aceste sfere fiind securitatea. Eforturile reunite pe care le depun Bulgaria și România în combaterea migrației ilegale, apărarea frontierelor externe, combaterea terorismului global, multe exerciții militare comune pe care le desfășurăm garantează creșterea securității și stabilității din zona noastră. Pe termen scurt, cele două țări au provocări comune, totodată care constituie oportunități enorme pentru regiune și anume faptul că vom prezida Consiliul UE, Bulgaria în prima jumătate a anului 2018, România în 2019. Deja am formulat prioritățile, astfel încât aceste Președinții să asigure o mai mare stabilitate și un avânt suplimentar pentru dezvoltarea economică a regiunii noastre și pentru o Europă mult mai puternică și stabilă. Sunt convins, de asemenea, că interconectorul de gaze dintre cele două țări va fi finalizat conform termenului și va da posibilitatea de a se diversifica livrările de gaze pentru Europa Centrală și de Est, permițând livrările de gaze în ambele direcții, un lucru foarte important pentru regiunea noastră.

Și, în încheiere, domnule Președinte, vă mulțumesc încă o dată pentru invitație, că am avut posibilitatea să discutăm o gamă largă de subiecte și în cadrul relațiilor bilaterale și agenda europeană, unde România și Bulgaria împărtășesc multe opinii și poziții comune. Cred că este un semnal clar că relațiile noastre vor continua să se dezvolte în direcție pozitivă. Așa am constatat cu domnul Președinte Iohannis, există un mare potențial ca aceste relații să fie și mai productive și să ajungă la un nivel superior.

Vă mulțumesc!”

Întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Radev, dacă îmi permiteți – în ceea ce privește reforma în justiție și combaterea corupției, ce elemente din modelul român ar fi aplicabile la noi? Ați spus că nu putem copia modele străine, dar totuși ce elemente din experiența României putem folosi?

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev: Mai întâi, vreau să spun că modelul român și-a dovedit eficiența. Eu am citit și în Bulgaria câțiva indicatori cantitativi realizați aici, în ce privește condamnările, mai ales în ce privește restituirea patrimoniului. Cel mai important este că modelul românesc este unul reușit, și a reușit să unească într-un singur organism, cu atribuții clare, în ce privește corupția la nivel înalt, specialiști, și procurori, și anchetatori specialiști în domeniul IT, contabili, specialiști în domeniul bancar, astfel încât într-adevăr să se depisteze toate schemele de corupție. Un model care și-a dovedit eficiența. Sunt particularități în fiecare țară, nu putem copia în mod direct un model, pentru că și structura sistemul judiciar românesc diferă, dar noi putem și trebuie să preluăm aceste principii, care să facă astfel încât să scadă în mod drastic nivelul de corupție din Bulgaria. În această privință, am și susținerea domnului Iohannis. Noi vom continua să facem schimb de experiență în acest domeniu atât de important.

Jurnalist: Pentru domnul Președinte al Bulgariei, ne puteți spune care este stadiul relației dintre țara dumneavoastră și Rusia, în condițiile în care depindeți energetic foarte tare de Rusia? Iar pentru domnul Președinte Iohannis, cum urmăriți dumneavoastră această relație, în contextul în care avem exerciții comune în Marea Neagră cu Bulgaria, în contrapondere la prezența Rusiei?

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev: Eu am răspuns într-o anumită măsură la această întrebare. Pentru noi, în Bulgaria, este important să realizăm diversificarea livrărilor și traseelor de energie, ceva foarte important, care va garanta o libertatea mult mai mare în ceea ce privește luarea deciziilor, siguranță mai mare și, foarte important, prețuri mai mici. În ce privește siguranța din zona Mării Negre, cum am spus, România și Bulgaria sunt membre NATO. Noi suntem parteneri în cadrul mai multor exerciții, inițiative care au drept scop creșterea securității din zona Mării Negre, bineînțeles că cu sprijinul NATO. În ce privește toate pericolele din exterior, foarte important este, precum a spus și Secretarul General NATO, să fie deschise liniile de comunicare cu Rusia, ca să existe un dialog sincer și deschis cu Rusia, care să scadă tensiuni și pentru a se evita posibilele riscuri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că nu este nicio problemă în relația noastră dacă ne raportăm la Rusia. Pe deoparte, sigur, Bulgaria are legături comerciale. Pe de altă parte, este foarte clar, și suntem amândoi fermi în această privință, suntem împreună în Uniunea Europeană, și suntem împreună în NATO. Iar, ca să fiu foarte clar, NATO este o alianță defensivă. Noi nu avem niciun exercițiu și nicio strategie îndreptată împotriva Rusiei. Noi nu pregătim în niciun fel să acționăm împotriva Rusiei, cum și anumite voci din Rusia susțin eronat, că cineva s-ar pregăti cu anumite pachete împotriva Rusiei. Este greșit. Destul de des, din păcate, în ultima vreme, se face referire, de exemplu, la baza de la Deveselu. Baza de la Deveselu are rol strict defensiv și nu este în niciun fel îndreptată împotriva Rusiei. Și atunci, dacă putem să facem și bine, e bine să facem această delimitare. Ne dăm seama că nu este absolut niciun de problemă în această relație și sunt foarte mulțumit că, împreună, am reușit astăzi să subliniem iarăși că suntem împreună și avem obiective împreună, și în ce privește Uniunea Europeană, și în ce privește NATO.

Jurnalist: Pentru că vorbim pe tema apărării, stimate domnule Radev, cred că subiectul privind modernizarea forțelor aeriene este foarte important și pentru vecinii noștri din România. Ați discutat subiectul Gripen la noi, pentru că Ministrul Apărării a spus că avioanele alese, marca Gripen, nu se vor mai fabrica?

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev: Mai întâi, pot să vă spun că am salutat pe Președintele Iohannis pentru că România are o poziție foarte responsabilă ca partener NATO și a ajuns la 2% din PIB pentru Apărare. Și atunci când vorbim despre aceste costuri destinate apărării, evident, în România, această dilemă, Gripen sau salarii, nici nu se pune, fiindcă este o dilemă prea primitivă. E clar că, atunci când vrei să ai creștere economică, investiții, standard și calitate de viață, trebuie să îți garantezi siguranța și loialitatea în calitatea de partener NATO. Eu sper că în Bulgaria se va înțelege mai repede această problemă cu care ne confruntăm și trebuie să conștientizeze acest fapt fiecare cetățean bulgar și conducerea statului. În ce privește avioanele în sine, nu sunt crenvurști, ca să fie fabricați în serie și să fie opriți din fabricație. Se fac la comandă. Nu vreau să intru în detaliu, să plictisim partea română cu problemele noastre, dar faceți diferența – una este un avion nou fabricat, despre asta este vorba, și altceva este un avion fabricat acum 30 de ani.

Jurnalist: Ați discutat cu omologul dumneavoastră despre coordonarea pentru aderarea la Spațiul Schengen? Ce perspective avem după întâlnirile pe care le-ați avut cu doamna Angela Merkel și cu domnul Emmanuel Macron?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, în mod natural am abordat chestiunea Schengen și suntem, pot să spun, pe exact aceeași lungime de undă, și Bulgaria, și România, au fost pregătite încă din 2011 din punct de vedere tehnic, lucru certificat de instituțiile europene pentru a accede în Spațiul Schengen. Nu s-a întâmplat fiindcă Spațiul Schengen nu este coordonat de instituțiile europene, ci trebuie acordul statelor membre și aici părerile au fost diverse. Totuși, noi nu ne-am oprit, nici România, nici Bulgaria nu s-au oprit în 2011, ne-am dezvoltat mai departe capacitățile și faptul că ambele state au făcut față foarte bine valului migraționist unde, trebuie să recunoaștem, Bulgaria a avut o poziție un pic mai grea și mai complicată, arată că nu suntem doar teoretic pregătiți pentru a apăra granițele externe ale Uniunii, suntem practic nu doar pregătiți, asta facem și pentru Spațiul Schengen, intrarea României și a Bulgariei în acest Spațiu ar fi real un câștig. De aici până la acceptarea propriu-zisă este nevoie de un parcurs politic european, amândoi suntem interesați, am discutat aceste chestiuni și le discut de fiecare dată când mă întâlnesc cu lideri europeni, și cu doamna Cancelar Merkel la Berlin, și cu Președintele Macron când l-am întâlnit la Bruxelles. Amândoi au arătat deschidere și, în acest sens, suntem în continuare optimiști că vom putea într-un termen rezonabil să trecem mai departe cu problema rezolvată.

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev: Să adaug și eu ceva în această privință, și Bulgaria, și România, vom continua să convingem instituțiile europene și fiecare stat în parte că singura modalitate ca cetățenii europeni să se simtă în siguranță este ca România și Bulgaria să facă parte din Spațiul Schengen. Nu putem asigura acest nivel de securitate în ceea ce privește apărarea frontierelor externe dacă nu beneficiem de sistemul informațional comun Schengen și procedurile Schengen.