Sisteme paralele de putere funcționează alături de autoritățile politice în democrațiile post-1989, spune fostul premier Victor Ponta, într-un interviu pentru presa din Ungaria, potrivit Agerpres.
În România, acest sistem paralel este alcătuit din organizații neguvernamentale, în timp ce în altă parte este format din universități sau „alte structuri”, a spus Ponta în interviul acordat canalului public de știri ungar M1 și preluat de agenția MTI.
Întrebat despre influența finanțatorului american George Soros în regiune, Ponta a declarat că sistemele paralele de putere care au fost construite în democrațiile de după 1989 au avut o anumită putere politică, chiar dacă în „condiții normale” ele nu ar trebui să intervină în politică. Aceste sisteme paralele luptă pentru puterea politică „investind în oameni”, a spus el.
În ceea ce privește România, Ponta a declarat că, în plus față de politicieni, pe scena politică au fost prezente și grupuri civice. Potrivit fostului premier, atunci când sunt examinați îndeaproape, reprezentanții acestor organizații dovedesc de multe ori că au fost instruiți în aceleași instituții și finanțați de aceleași organizații.
Cu toate acestea, Ponta a spus că el crede că politica ar trebui lăsată politicienilor și ar trebui să fie întotdeauna transparentă. Având oameni ca parte a procesului politic de luare a deciziilor fără a fi implicați în politică este în detrimentul societății, a insistat fostul prim-ministru român.
Întrebat dacă rețeaua de fundații a lui Soros ar fi fost implicată în mod direct sau indirect în înlăturarea sa, Ponta a susținut că au existat „semne” că așa au stat lucrurile, notează MTI.
Potrivit lui Ponta, ONG-urile îi „atacă” pe oamenii politici care cred că deciziile politice importante ar trebui luate mai întâi la nivel național și abia mai târziu la nivelul Uniunii Europene sau la nivel internațional.
Pe tema recentului amendament adus de Ungaria la legea învățământului superior, Ponta a spus că, în calitate de prim-ministru, el a sprijinit toate instituțiile de învățământ superior, indiferent de limba lor sau dacă erau publice sau private. În același timp, el a adăugat că toate instituțiile de învățământ trebuiau să adere la principiul de a rămâne în afara politicii și a se ocupa exclusiv de educația studenților lor. Potrivit lui Ponta, „lupta” care are loc în prezent în jurul Universității Central-Europene din Budapesta se referă tocmai la acest principiu.
Solicitat să comenteze despre un proiect de lege pe care îl pregătește pentru a-l prezenta Parlamentului României care este similar cu modificările aduse la legea învățământului superior din Ungaria, Ponta a declarat că nu vrea ca universitățile românești care își îndeplinesc îndatoririle legale de a-și educa studenții să fie dezavantajate în vreun fel în domeniul învățământului superior. Acesta este motivul pentru care, contrar unor speculații, nu există planuri pentru interzicerea Universității Sapientia cu predare în limba maghiară din Transilvania, a adăugat el.
Cu toate acestea, Ponta a subliniat că trebuie să existe o lege care să stipuleze că universitățile servesc în scop educațional și nu politic.
În legătură cu prim-ministrul Viktor Orban, Ponta a comentat că au fost momente când el l-a criticat pe premierul ungar și momente când cele două țări au colaborat în aspecte importante. Dar acum a devenit clar că țările trebuie să fie lăsate să ia singure deciziile pentru ele însele, dacă aceste decizii sunt cele corecte, a spus el.