Partidele care prin vot nu ar fi avut niciodată o şansă de a intra în Parlament au fost folosite de greii politicii ca să îşi construiască o majoritate şi să ajungă la guvernare. De exemplu, UNPR a fost introdus în Parlament, pe uşa din dos, de social-democraţi şi, printr-o politică agresivă de racolări, şi-a dublat numărul de parlamentari în ultimii trei ani. Cele câteva voturi aduse de astfel de partide au contat unori atât de mult, încât au lăsat loc la şantaj.
Aşa au obţinut formaţiuni fără un vot popular masiv funcţii importante. Anul acesta, social-democraţii înclină să spună <nu> UNPR-ului. Decizia în privinţa alianţei cu UNPR se va lua săptămâna viitoare.
Liviu Dragnea, preşedintele PSD: “Politica de alianţă în an electoral e foarte importantă şi e o decizie strategică şi trebuie bazată pe părerea cvasiuanimă din organizaţii”.
Liderii UNPR încă mai speră că vor fi pe listele PSD, dar se pregătesc pentru ce-i mai rău.
Gabriel Oprea: „Dacă vom candida sau nu cu PSD, nu pot să vă dau un răspuns, pot să vă spun un singur lucru: suntem pregătiţi pentru ambele variante”.
Preşedintele ALDE, partid rezultat din fuziunea PC cu PLR, a anunţat că nu va face niciun fel de alianţă. Au existat, totuşi, informaţii potrivit cărora Călin Popescu Tăriceanu ar negocia cu liberalii, din moment ce relaţia cu PSD s-a răcit, după demisia lui Victor Ponta din funcţia de premier.
Cristian Buşoi, europarlamentar PNL: „Cred că alegerile locale sunt momentul în care nu vom vedea alianţe electorale”.
Hotărâţi să meargă singuri în alegerile locale şi parlamentare sunt şi membrii Mişcării Populare. Liberalii au exclus total o alianţă cu partidul lui Traian Băsescu.
Marele risc pentru partidele mici este să nu obţină cinci la sută din voturi, astfel încât să treacă pragul electoral. În acest caz, nu pot intra în consiliile locale, cele judeţene şi în Parlament, aşadar nici nu au acces la guvernare. UDMR ar putea fi singurul partid ferit de un asemenea risc. Are electoratul propriu şi a trecut mereu, fără probleme, pragul electoral.