Parlamentul modifică legea de funcţionare a Curţii de Conturi şi schimbările vor restrânge mult atribuţiile celui mai important auditor al banilor publici.
Deocamdată, proiectul de lege cu noile prevederi a trecut de Camera Deputaţilor, Senatul fiind forul decizional, dar avem o idee încotro ne îndreptăm: spre o instituţie-marionetă.
Curtea nu va mai putea să se pronunţe asupra oportunităţii unor achiziţii. Va fi obligată să vadă doar dacă se respectă contabiliceşte ce decid autorităţile.
Prin urmare, Curtea de Conturi nu va mai putea să întrebe primarul de ce a dat 200 de lei pe o pernă sau de ce a dat 100 de lei pe un sac de ciment. Nu! Va putea doar să pună întrebari dacă s-a plătit conform angajamentelor.
Parlamentul argumentează că există Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice care are dreptul să se pronunţe asupra oportunităţii şi atunci nu ar fi trebui să intervină şi Curtea de Conturi.
Una la mână, agenţia respectivă este subordonată Guvernului şi nu s-a remarcat până acum cu cine ştie ce dezvăluri. A doua... ce e rău în a verifica de două ori?!
Şi se mai pune un al doilea căluş. Curtea, când descoperă ceva neregularităţi, va trebui să dovedească toată nebunia precis şi la milimetru, să demostreze intenţia, nu doar să estimeze un prejudiciu.
Curtea de Conturi se transformă într-un banal Excell.
O grămadă de dosare ale DNA cu prejudicii uriaşe au fost pornite de la auditul Curţii de Conturi. Această instituţie este obligată să verifice toţi ordonatorii de credite bugetare. De acum se va uita şi va tăcea. Urmele contractelor cu dedicaţie, ale achiziţiilor supraevaluate vor fi şterse şi nu va fi nimeni care să ia urma banilor.
Vor fi oportunităţi. Foarte mari.
O Carte albă publicată de Curte anul trecut arăta că în zece ani a constatat abateri şi prejudicii de 343 de miliarde de lei. Avem analize cum au fost cele din sănătate, unde inspectorii constatau diferenţe de sută la sută la aceeaşi achiziţie între diverse entităţi. Nu se va mai putea pronunţa asupra aşa ceva. Şi nimeni altcineva nu o va face.
În trecut, când mai dezbăteam diverse rapoarte ale Curţii mai spuneam uneori că anumite aspecte trebuie luate cu un praf de sare, pentru că sunt rapoarte ale unor auditori... sunt contabiliceşti şi ele trebuie cernute. Dar exista ceva de bază de la care se putea porni, analiza şi se puteau descoperi fraude şi corupţie. De acum vor fi nişte date fără rost.