Parlamentarii se apucă de modificarea Codurilor penale. Va fi redefinit abuzul în serviciu?
După ce au terminat modificarea legilor justiţiei, parlamentarii se apucă, după Paşte, şi de schimbări în Codurile penale. Printre cele mai controversate propuneri este cea care se referă la abuzul în serviciu. Intenţia celor de la putere ar putea fi redefinirea acestei infracţiuni. La începutul anului, aleşii au depus multe alte amendamente care au stârnit mari nemulţumiri.
Liderul ALDE, de pildă, Călin Popoescu Tăriceanu, susţine că 70% dintre dosarele instrumentate de DNA sunt pentru abuz în serviciu. Această noţiune, în opinia lui, trebuie redefinită, pentru că în prezent, multe autorităţi locale, primari sau lideri de consilii judeţene preferă să nu pună în aplicare unele proiecte de teamă că pot fi acuzaţi foarte uşor de abuz în serviciu.
„Noi trebuie să facem două chestiuni. În primul rând, să definim foarte riguros ce înseamnă abuz în serviciu, pentru că actuala prevedere este foarte vagă şi permite interpretări şi interpretările duc la abuzuri. Al doilea lucru: trebuie legat clar abuzul în serviciu de un avantaj pe care îl obţine cel care este acuzat de abuz în serviciu sau o terţă persoană”, a declarat, vineri, Călin Popescu Tăriceanu.
Singurul principiu agreat deja de parlamentarii din Comisia Iordache spune că autorităţile publice nu se pot referi la persoanele suspecte ca la unele deja condamnate.
Sunt multe alte propuneri, însă, care aşteaptă să fie dezbătute. Un amendament propune că în cazul suspecţilor să nu existe niciun fel de comunicare publică. De asemenea, aceştia nu pot fi prezentaţi public purtând cătuşe.
Inculpaţii ar putea participa la audierea persoanelor din dosar, ceea ce ar putea însemna intimidarea martorilor. Aleşii au convenit în acest caz că măsura este excesivă şi că cel mult avocatul poate lua parte la audieri.
Ar putea fi eliminate unele mijloace de probă. Aici ar putea fi incluse camerele de supraveghere.
Alte propuneri se referă la înregistrari. Nu ar mai fi valabile cele venite de la martori.
Iar condamnările nu s-ar mai putea face doar pe baza denunţurilor persoanelor care au obţinut avantaje, au scăpat de pedeapsă de exemplu. Datele care nu au legătură cu infracţiunea pentru care s-a obţinut mandatul de percheziţie ar putea fi şterse, un alt amendament.
Suspecţii de corupţie nu pot fi arestaţi preventiv, iar un dosar ar putea fi redechis în maximum 6 luni.
Condamnarea în lipsă ar putea fi misiune imposibilă, pentru că fugarul trebuie înştiinţat privind data la care se dă sentinţa. Iar procurorii care insistă în anchetarea unei persoane, deşi ştiu că este nevinovată, ar putea fi pedepsiţi.
Propuneri:
- Autoritățile nu se pot referi la o persoană suspectă ca fiind condamnată definitiv (propunere UDMR, agreată de Comisia F. Iordache)
- Sunt interzise comunicările publice referitoare la persoane suspecte
- Prezentarea persoanelor suspecte purtând cătușe este interzisă
- Inculpatul poate participa la audierea persoanelor din dosar (Propunere agreată de comisie: Avocatul poate participa la audierea persoanelor din dosar)
- Inculpatul poate cere să fie înștiințat referitor la data și ora audierilor sau a efectuării urmăririi penale
- Se elimină aliniatul care prevede posibilitatea folosirii oricăror mijloace de probă Camerele de supraveghere, puse sub semnul întrebării)
- Nu pot fi folosite înregistrări realizate de martori (de terți)
- Condamnarea nu se poate face exclusiv pe baza declarațiilor denunțătorilor care au obținut reducerea pedepsei sau au scăpat de pedeapsă
- Datele care nu au legătură cu infracțiunea pentru care s-a realizat percheziția sunt șterse
- Suspecții de corupție nu pot fi arestați preventiv
- Un dosar poate fi redeschis în maximum 6 luni
- Condamnarea în lipsă devine misiune imposibilă în cazul fugarilor (Inculpatul trebuie înștiințat cu privire la data și ora la care se va da sentința)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
