O jurnalistă franceză explică "de ce nu seamănă violențele de la protestele din Franța cu cele din România"

Data actualizării: Data publicării:
Jandarmii au aruncat cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă asupra protestatarilor,
Jandarmii au aruncat cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă asupra protestatarilor, Foto: InquamPhotos/ Octav Ganea

"Contractul social din Franța implică o concesiune majoră, cea a delegării violenței către stat. Ea trebuie să fie în egală măsura proporțională și să aibă ca singur scop să apere cetățenii. În Franța, este exclus ca forțele de ordine să fie cele care declanșează violența, din contră, trebuie ajuns la un anumit grad de violență din partea protestatarilor pentru ca polițiștii să primească ordine de a se apăra. Legea franceză este foarte strictă în acest sens și apără în primul rând cetățenii", scrie jurnalista franceză Irene Costelian, pentru Vice România.

interventie jandarmi violente protest bucuresti 10 august_inquam ganea (4)
Foto: INQUAM_Octav Ganea
 
"Sâmbătă trecută, la Pau, membrii unui batalion de poliție și-au dat jos căștiledupă negocieri cu protestatarii care cântau imnul național, La Marseillaise, la acel moment. Protestarii i-au aplaudat.

În alte părți, din contră, au avut loc scene de o violență extremă, unele fiind chiar filmate, în care forțele de ordine au bătut un protestatar ajuns la spital. O anchetă s-a deschis în acest caz.

În alte situații similare, justiția franceză a condamnat drastic polițiștii care au manifestat violențe disproporționate asupra protestatarilor.

Este foarte ușor de observat că jandarmii nu au fost cei care au provocat protestatarii, așa cum s-a întâmplat cu forțele de ordine din România, în 10 august, în Piața Victoriei. Dimpotrivă, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și flash balls doar după ce unii protestatari, de fapt extremiști infiltrați printre vestele galbene, au aruncat în ei cu sticle și pavaje scoase de pe șosea sau chiar cu acid. Protestatarii violenți au și vandalizat magazine și Arcul de Triumf.

În Franța, forțele de ordine nu au dreptul să amendeze un cetățean care protestează, indiferent dacă protestul este declarat, autorizat sau nu. Iar pentru a putea aresta un manifestant, el trebuie să fie prins în flagrant în timp ce degradează bunurile publice sau private, iar forțele de ordine trebuie să aducă această dovadă în fața judecătorilor".

Articolul integral pe VICE România 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri