Noul discurs al lui Klaus Iohannis în privința refugiaților, explicat de Cristian Pîrvulescu

Studiu. De ce românii refuză să se vaccineze

Ce a răspuns Victor Ponta la întrebarea dacă PSD a dat voturi lui George Simion la primul tur al alegerilor din noiembrie

Victor Ponta, sfat pentru Marcel Ciolacu: „Sper să nu candideze”. Ce spune despre o posibilă candidatură a sa la prezidențiale

Sute de polițiști din toată țara protestează după adoptarea „ordonanței trenuleț”: „Ne exploatați, salarii înghețați”

Un american a rămas blocat într-un taxi autonom, care l-a învârtit într-o parcare: „Mă simt ca într-un film”

Incident grav la Iași: Un adolescent de 15 ani a murit la spital, după ce a fost agresat de doi colegi

Doi adolescenți de 15 ani din Tulcea, dați dispăruți de patru zile, au fost găsiți morți pe un câmp

Scandal în PSD. Daniel Zamfir îl acuză pe Vasile Dîncu, „sufrageristul lui Oprea”, că „se tot străduiește să arunce în aer” coaliția

Temperaturi record în România: 37 de stații meteo au înregistrat cea mai caldă dimineață de 8 ianuarie

„Orice națiune are obligația de a salva oameni, de a-i susține și de a-i proteja”, a spus președintele la New York. Aceasta, în condițiile în care, în urmă cu două săptămâni, spunea că România nu este de acord cu cotele obligatorii pentru refugiați și că țara nu poate primi mai mult de 1785 de persoane, pentru că acestea nu trebuie doar cazate, ci și integrate.

Cristian Pîrvulescu a oferit o posibilă explicație.

„Între timp, președintele a realizat că alta este viziunea internațională, că România a făcut o greșeală tactică, dacă nu strategică, în momentul în care a ales să trimită la Consiliul JAI un mesaj, prin ministrul de Interne Oprea, foarte ciudat, în orice caz mai apropiat de mesajul lui Putin decât de mesajul lui Obama. România a votat alături de Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, țări care nu sunt nici foarte proeuropene, nici foarte prooccidentale”, a spus Cristian Pîrvulescu, amintind că România a fost criticată pentru această poziție.

„Poate, după aceste critici, consilierii președintelui au înțeles că trebuie să schimbe discursul și atunci a apărut acest discurs. Am două ipoteze, una – că de fapt niciodată președintele nu a vrut să spună ceea ce s-a înțeles, dar că nu a avut timp să dezvolte ideea, și a doua – că, de fapt, a revenit la sentimente mai bune față de refugiați în momentul în care a înțeles care este de fapt dezbaterea europeană și mondială pe această temă”, a mai spus politologul.