Amendamentul spunea că orice persoană fizică sau juridică este obligată să vină în Parlament atunci când o comisie parlamentară solicită acest lucru.
Mai mulți reprezentanți ai societății civile au luat poziție publică. CMS a declarat că nu este acord pentru că, la modul în care este formulat, poate crea primisele ca procurorii, inclusiv procurorul șef, să fie chemat la audieri.
Senatorii au păstrat acea parte în care se spune că orice persoană poate fi chemată la audieri, și au mai adăugat câteva alineate care spun că pot fi chemate cu respectarea separețiilor puterilor în stat, iar activitatea comisiei parlamentare care îi cheamă nu se poate substitui organelor judiciare.
O altă modificare de ultimă oră îi vizează chiar pe parlamentari. În cazul în care comit infracţiuni, de ei nu se vor mai ocupă procurorii Parchetului de pe lângă Înaltă Curte şi nici nu vor mai fi judecaţi exclusiv de instanţa supremă.
Traseul deciziei privind înființarea comisiei de audiere a procurorilor
Înființarea unei comisii pentru audierea procurorilor a provocat controverse, în ulrima parte a anului trecut. Totul a pornit de la discuțiile provocate de anchetele procurorilor în ceea ce provește fraudele din perioada referendumului privind demiterea președintelui și decizia de a chema șefii procurorilor la audierea comisiilor Parlamentului.
La începutul lunii octombrie, în Parlament a prins contur ancheta pe care parlamentarii vor să o facă asupra modului în care procurorii şi-au desfăşurat anchetele privitoare la infracțiunile săvârșite în timpul campaniei pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Majoritatea parlamentară a USL îi aşteapta la audieri pe fostul procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, şi pe fostul procurorul general, Laura Codruța Kovesi, la comisia parlamentare de investigaţie înfiinţată prin votul de atunci.
Majoritatea USL a vrut să-i cheme pe Daniel Morar şi pe Laura Codruţa Kovesi să dea explicaţii în faţa comisiei parlamentare de anchetă a referendumului. Ca răspuns, PDL anunța că va ataca la Curtea Constituţională decizia de înfiinţare a acestei comisii. Atât premierul Victor Ponta, cât şi parlamentari ai USL au declarat atunci că procurorii au comis abuzuri în timpul cercetărilor asupra neregulilor de la referendum.
„Îi vom invita pe cei doi să explice raţiunea pentru care a fost decisă o asemenea strategie de anchetă. Nu procurorii de caz vor fi chemaţi la comisie”, a declarat atunci Toni Greblă.
Rugat să comenteze declarația lui Toni Greblă, care a propus ca la comisia de anchetă să-i cheme pe Kovesi și Morar, liderul PSD Victor Ponta a declarat: „Nu comentez ce face Parlamentul”. În plus, premierul Victor Ponta a evitat să răspundă la întrebarea privitoare la o eventuală încălcare a principiului separației puterilr în stat o dată cu această decizie. „Dar dacă un parlamentar este chemat la Parlament nu se încalcă separaţia puterilor în stat?”, a întrebat retoric Victor Ponta.
DNA şi Ministerul Public nu au formulat o poziţie publică după înfiinţarea comisiei parlamentare. Dar Laura Codruţa Kovesi a refuzat, în urmă cu o lună, ideea de a se prezenta în faţa unei asemenea comisii. „Nu o să merg la o asemenea comisie. De altfel, există decizii ale plenului CSM care spun că procurorii nu pot fi cercetaţi de comisii parlamentare. Pentru abaterile procurorilor există Inspecţia Judiciară, care cercetează astfel de reclamaţii”, spunea fostul procuror general, Laura Codruța Kovesi.
Ulterior, în luna noiembrie a anului trecut, Curtea Constituţională a respins sesizarea PDL referitoare la neconstituţionalitatea înfiinţării unei comisii de anchetă a Parlamentului privind presupuse abuzuri în investigațiile pe care procurorii le-au desfășurat în legătură cu votul de la referendumul din 29 iulie.
Judecătorii Curții Constituționale au decis astfel că parlamentarii por verifica modul în care procurorii instrumentează cauzele privind fraudele din „Dosarul referendumului”, dar nu pot să-i cheme pe magistrați la audieri.
Decizia de a crea o astfel de comisie a fost luată de Senat, la propunerea USL, care susţine că a iniţiat acest demers ca urmare a numărului mare de plângeri venite din partea votanţilor. Aceştia s-ar fi arătat deranjaţi de atitudinea agresivă a procurorilor.
În replică, liderii PDL spun că regulamentele Parlamentului nu permit acest lucru în stadiul în care se află ancheta. Potrivit legii, CSM este organismul care cercetează eventualele abuzuri ale procurorilor şi judecătorilor, în materie disciplinară însă.