Modificarea Legii CCR a fost respinsă de Camera Deputaților

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Noii deputați s-au rătăcit pe holurile Parlamentului

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Actualizare 15.27. Camera Deputaților a respins proiectul de modificare a Legii CCR.

____________________

Actualizare 14.06. Sunt mai mulți parlamentari care au semnat acest document, în special UDMR, însă cel căruia îi aparține inițiativa este liderul deputaților PSD, Marian Neacșu, care a fost trimis chiar ieri în judecată pentru conflict de interese.

Documentul a fost introdus în ultimul moment, prin suplimentarea ordinii de zi.

Potrivit Laurei Ștefan, expert anticorupție, judecătorii Curții au arătat că în numai 2 la sută din cazuri, contestarea pe excepții de neconstituționalitate fusese justificată anii trecuți.

„Curtea spunea atunci că acest procent foarte mic arată că celelalte cereri sunt în mare măsură numai cereri introduse pentru a tergiversa procesele și pentru a se ajunge în respectivele procese la atingerea termenului de prescripție”, a spus Laura Ștefan, în direct la Digi24.

Expertul anticorupție consideră foarte relevant faptul că inițiatorii acestui document, la fel ca și o parte dintre cei care au propus modificarea Codului penal, au probleme cu legea.

„Cred că ne aflăm în fața unui Parlament care adoptă legi pentru uzul personal al celor care le scriu și cred că este o bătaie de joc la adresa cetățeanului obișnuit din România”, a comentat Laura Ștefan.

Între timp, parlamentarii PNL au început să se dezică și este posibil să nu fie votată la nivelul Camerei Deputaților, ceea ce ar ar însemna că nu va intra în vigoare prin aprobare tacită la începutul anului viitor.

_____

Proiectul de lege dezbătut ieri în Comisia juridică a Camerei Deputaților prevede, în primul rând, obligația pentru judecătorul cauzei să sesizeze Curtea Constituțională cu orice excepție de neconstituționalitate invocată de părțile din dosar.

De asemenea, se reintroduce suspendarea dosarului, în momentul în care este sesizată Curtea. Această prevedere a fost scoasă din Legea Curții Constituționale în anul 2010. Motivul invocat atunci a fost oprirea tergiversării cauzelor.

Poziția CCR

„S-a dorit ca pentru orice situație, de fiecare dată când se invocă excepția de neconstituționalitate să se suspende procesul, da”, a explicat președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean.

„Nu eram de acord pentru că a mai fost așa și, în anul 2009 de exemplu, am avut peste 10.000 de dosare, dintre care 9.000 cel puțin erau făcute doar ca să se amâne precesele”, a detaliat judecătorul CCR.

Acum, un grup de mai mulți parlamentari PSD, UDMR, PP-DD, dar și de la minorități au propus reintroducerea acestui aspect în legea de funcționare a Curții Constituționale.

De altfel, la dezbaterile de ieri de la Comisia juridică, președintele CCR s-a opus acestor modificări. Rapoarte negative au venit și din partea Guvernului, dar și din partea CSM și a Ministerului Justiției.

Raportul dat de Comisia juridică a fost unul negativ, însă Camera Deputaților este prima cameră sesizată cu acest proiect de modificare a unei legi organice.

Decizie luată pentru prevenirea prescrierii

Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție introdusese această măsură, de a nu calcula în termenele de judecată perioada în care dosarele au stat la Curtea Constituțională, pentru a evita prescrierea cazurilor pe rol, unul dintre ele fiind și „Trifeul calității”, în care a fost ulterior condamnat fostul premier Adrian Năstase.

Decizia a fost făcută publică de Livia Stanciu la finalul lunii octombrie a anului 2011, anterior emiterii deciziei definitive și irevocabile în acest mare dosare de corupție.

La întrebarea „Ce măsuri aţi luat în cazurile de mare corupţie în care există riscul să se prescrie faptele?”, Livia Stanciu președintele ÎCCJ, răspundea într-un interviu acordat site-ului infocsm: „Este făcută deja o situaţie a tuturor dosarelor de acest gen în care s-a calculat termenul de prescripţie avându-se în vedere toate etapele procesuale. În 2012 nu vom avea niciun astfel de caz de prescriere pentru că am luat măsuri. O primă măsură, luată la nivelul Înaltei Curţi, a fost ca perioadele în care dosarele au fost suspendate, ca urmare a faptului că au stat la Curtea Constituţională, să nu intre în calculul termenului de prescripţie. Am transmis această decizie cu caracter îndrumător tuturor curţilor de apel. În acest mod, un dosar în care s-ar fi împlinit termenul de prescripţie în 2012 a fost devansat până la sfârşitul anului 2013. Iar în această lună am decis că toate dosarele de recurs, cu inculpaţi liberi, să fie fixate în ianuarie 2012, după noile promovări, ca să putem acorda mai multe termene în dosarele de mare corupţie. Pentru că altfel nu reuşim să mai facem faţă”.