Valentin Popa recunoaște că a demisionat din cauza UDMR şi povesteşte ce experienţă a avut la o şcoală din Harghita
Data actualizării: Data publicării:
Valentin Popa a precizat joi că asupra sa nu au fost făcute presiuni să demisioneze din funcţia de ministru al Educaţiei, dimpotrivă, şi a explicat că a luat această decizie pentru că nu este de acord cu solicitarea UDMR de modificare a ordonanţei privind desfăşurarea orelor de limba română la clasele cu predare în limbile minorităţilor, scrie Agerpres. Într-un comunicat de presă acesta evocă şi o vizită de lucru făcută la şcoli din judeţul Harghita.
Nu mi s-a sugerat aşa ceva (n.r. - să-şi dea demisia). UDMR a solicitat introducerea unei ordonanţe de acest gen şi coaliţia aflată la guvernare a susţinut această solicitare. Am lăsat această solicitare să-şi parcurgă traseul, dar am declarat că eu nu semnez şi, în acelaşi timp, că îmi voi depune demisia dacă această ordonanţă de urgenţă îşi urmează cursul", a declarat Popa la B1 tv.
Potrivit acestuia, şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi premierul Viorica Dăncilă "au insistat" ca acesta să nu demisioneze. "Dar condiţiile sunt inacceptabile", a punctat el. Ulteior, Popa a remis şi un comuncat de presă în care îşi explică pe larg decizia.
Mai jos, comunicatul integral:
"Consider că limba română şi România nu sunt de negociat. Nu putem institui un monopol al predării limbii române la aceste clase de către învăţătorii care susţin orele în limbrile minorităţilor naţionale. Solicitarea UDMR are un scop politic şi este mai degrabă centrată pe profesor decât pe elev.
Toţi copiii din România trebuie să cunoască limba română pentru a avea o şansă să trăiască şi să muncească în România. Până acum, în 28 de ani, nimeni nu a luat vreo măsură pentru ca aceşti copii să înveţe mai bine limba română.
Iată că prima încercare de acest gen este imediat solicitată a fi abrogată. Am fost la deschiderea anului şcolar în judeţul Harghita şi am intrat în trei clase a V-a şi a VI-a şi am încercat să dialoghez cu elevii în limba română, însă fără nici un fel de succes. Nici când am plecat şi am spus la revedere, elevii nu au răspuns decât după ce li s-a tradus şi au repetat salutul după profesoara de la clasă. Aceşti elevi făcuseră în conformitate cu programa timp de cinci – şase ani câte patru ore de limba română pe săptămână plătite de statul român suplimentar, peste salariul de bază al învăţătorilor. Cu toate acestea, nivelul de cunoaşte al limbii române era aproape de zero.
Având în vedere că Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului trebuie aprobate de Parlament, îi invit pe toţi parlamentarii să viziteze astfel de clase, să încerce să vadă nivelul de cunoaştere a limbii române căpătat de elevi într-un sistem care se doreşte astăzi a fi conservat."
"Ne-am întâlnit şi am vorbit în această perioadă de două săptămâni, de când a început sesiunea parlamentară, despre un singur subiect, despre acel articol care a fost introdus de ministrul Educaţiei în ordonanţa simplă din august privind educaţia şi Legea Educaţiei şi care prevede predarea limbii şi literaturii române într-un mod neprofesionist şi ne întoarce într-o perioadă pe care noi am depăşit-o. Fiindcă această problemă, cândva, a fost o problemă politică, a existat o dezbatere politică, dar am depăşit. Acum este o chestiune de specialitate. Şi el, din varii motive, din supărare, din nu ştiu ce alte motive, a introdus acest articol care nici nu poate fi aplicat, nici nu este corect, lezează interesele elevilor. 53.000 de copii sunt afectaţi, interesele învăţătorilor şi învăţătoarelor care au specializarea de a preda în limba română şi literatura română în clasele începătoare şi aşa mai departe. A fost singurul subiect pe care l-am discutat", arăta Kelemen Hunor.
El anunţa că UDMR a cerut, deja, anularea articolului introdus în Legea Educaţiei.
Pe 10 septembrie, învăţătorii şi profesorii din învăţământul primar de la clasele cu predare în limba maghiară din Mureş au ameninţat cu proteste şi au solicitat abrogarea art. I. pct.17 a OUG nr. 9/23.08.2018, care prevede predarea Limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale de către profesori cu studii superioare de specialitate.
Într-o petiţie adresată preşedintelui Klaus Iohannis, ministrului Valentin Popa şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, semnatarii susţin că diplomele şi foile matricole obţinute în urma absolvirii liceelor pedagogice şi/sau a facultăţilor de specialitate (pedagogia învăţământului primar) de către cadrele didactice care predau la secţia maghiară atestă studiul Limbii şi literaturii române, a literaturii române pentru copii, a metodicii predării limbii române la clasele primare, la fel ca în cazul colegilor de la secţia română.
În plus, susţin profesorii şi învăţătorii, toate examenele pe care le-au susţinut (definitivat, titularizare, gradul II, I) au demonstrat că stăpânesc limba română şi cunosc metodica predării acesteia.