Mesajul președintele Iohannis către Parlament: Nu voi fi un simplu spectator și nu mă voi limita la un rol formal
O asemenea atitudine afectează credibilitatea Parlamentului şi relaţia acestuia cu Justiţia, le-a spus Klaus Iohannis senatorilor şi deputaţilor.
„Sunt neplăcut surprins de faptul că în anumite spețe încă nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea afcererilor justiției”, a spus Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis este preocupat serios de justiţie. Vrea ca numirea procurorilor şefi şi a membrilor CSM să fie făcută doar în funcţie de performanţă.
„Este important pentru soliditatea democrației românești ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului și să fie strict în sfera reprezentării profesionale a magistraţilor”, a spus Klaus Iohannis.
În faţa Parlamentului, Klaus Iohannis a vorbit şi despre rezultatele Consiliului European unde s-a decis ca alocaţiille pentru copiii celor care au imigrat în Marea Britanie, inclusiv români, să fie reduse abia după 2020.
ACTUALIZARE 16:15 „Vă propun un altfel de an electoral, o schimbare în practici și mentalități, renunțarea la inițiative legislative ad-hoc”, le-a spus președintele parlamentarilor. El a arătat că astfel de practici pot fragiliza democrația și econonomia.
„Cred cu tărie că o abordare consensuală şi curajoasă este necesară, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context geopolitic complicat. La câteva capitole importante, 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în acelaşi timp, avem de gestionat provocări majore.
Consolidarea statului de drept și independența justiției sunt angajamente ferme la nivelul societăţii şi trebuie să fie reflectate şi în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, şi justiţie.
Anul acesta nu este unul de competiţie doar pentru mediul politic, ci şi un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou Procuror General, expiră mandatele conducerilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, de asemenea, se vor desfăşura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.(...) În ceea ce mă priveşte, ca Preşedinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces şi nu mă voi limita la un rol formal. Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate”, a subliniat șeful statului.
Mesajul integral al președintelui:
„Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori și reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Ne aflăm la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. În afara competiției politice democratice, în afara emoției inerente perioadei alegerilor, anii electorali au avut în România, din păcate, și alte caracteristici și au adus un anumit tip de practici.
Apropierea campaniilor a atras adesea măsuri care să avantajeze o formațiune sau alta, politici adoptate în urma unor calcule electorale, alocări de fonduri după culoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile și chiar legi niciodată aplicate.
Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, decisă în 2008 și niciodată aplicată, sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014, care a legalizat migrația aleșilor locali, din păcate aplicată, vor rămâne probabil într-o nefericită istorie a măsurilor legislative cu iz electoral.
În 2016 avem și, mai ales, aveți marea șansă de a face lucrurile altfel. Nimeni nu contestă dorința legitimă a partidelor de a câștiga voturi și folosirea mijloacelor politice și instituționale de care dispun pentru a răspunde la așteptări. Ceea ce vă propun însă este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate.
Vă propun un an 2016 în care competiția pentru voturi să nu excludă preocuparea pentru construcția pe termen lung, în care febra campaniilor să nu oprească dezbaterea așezată, iar subiectele spectaculoase de zi cu zi să nu elimine de pe agenda publică teme majore de interes pentru cetățeni și viața lor.
Ne aflăm într-un context în care, spre deosebire de trecut, apropierea finalului de mandat poate să însemne mai multă atenție, mai multă responsabilitate și mai multă preocupare de a asculta în mod autentic ce-și doresc concetățenii noștri.
Doamnelor și domnilor,
Pornind de la aceste premise, vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016:
• prima vizează începutul recâștigării încrederii în politică;
• a doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic;
• a treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi;
• și, în fine, dar nu în ultimul rând, în zona marilor sisteme publice, vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere.
Toate acestea nu țin de voința unui singur om, ci de acțiunea comună. Atât timp cât nu punem agenda României mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de câștigat pe termen lung.
Am spus la finele anului trecut că îmi doresc ca anul 2016 să fie anul în care clasa politică dă un semnal clar că a înțeles aspirațiile și așteptările societății și face un pas către înnoire în materie de atitudini, idei și oameni.
Alegerile sunt, fără îndoială, prima oportunitate. Iar partidele - cele cu tradiție și experiență pe scena politică, sau cele nou apărute - sunt actorii principali la acest capitol. Atunci când vorbim de refacerea încrederii în politică, probabil cei mai mulți se gândesc, pe bună dreptate, la liste și la selecția candidaților, la niște cerințe minimale de integritate și profesionalism, la un anumit tip de atitudine așteptată din partea celor care doresc votul alegătorilor. Schimbarea despre care vorbesc vizează mai cu seamă practici şi mentalităţi, criterii de integritate, un mod mai inteligent şi mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate în raport cu electoratul și renunţarea la construcţii legislative ad hoc, doar pentru interese politice de moment.
Instabilitatea legislativă în general afectează nu doar funcționarea economiei, a societății, a marilor sisteme publice precum educația și sănătatea, ci ajunge să fie o vulnerabilitate a sistemului democratic. Cred că nimeni nu-și dorește așa ceva.
Doamnelor şi domnilor,
Sunt preocupat de modul în care funcţionează ansamblul acestui stat, instituţiile lui, cu atenta separare a puterilor. Dar vreau în acelaşi timp să transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcţionări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat în care fiecare face ce vrea şi fiecare instituţie are agenda proprie.
Există o agendă naţională, legată de parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite, de apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, dar şi de o politică de dezvoltare, de modernizare şi afirmare naţională în domenii de interes pentru cetăţenii noştri.
Cred că este nevoie de comunicare, coordonare şi colaborare la nivel instituţional pentru a urmări obiectivele naţionale. Spun aceste lucruri în virtutea rolului constituţional al Preşedintelui de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Puterile statului nu sunt în competiţie una cu alta, iar o funcţionare eficientă a statului în serviciul cetăţenilor presupune funcţionarea fiecăreia dintre ele şi încrederea cetăţenilor în toate.
O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiţia nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură. A gândi puterile separat şi a le evalua izolat este o greşeală. România trebuie să se mişte înainte în ansamblul ei.
Doamnelor şi domnilor,
În acest context trebuie să spun că suntem în întârziere în a da răspunsuri esenţiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetăţenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători Centenarul Marii Uniri.
Ce facem cu marile sisteme publice – educaţie, sănătate, pensii? Ce soluţii găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piaţa muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică şi cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate şi ca forţă de muncă, şi ca piaţă de desfacere şi va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?
Anul acesta se încheie un mandat parlamentar, însă parcursul politic continuă, iar marile teme ale societății românești rămân aceleaşi. În lumina preocupării pentru astfel de teme, am lansat zilele trecute o amplă dezbatere naţională în domeniul educaţiei şi cercetării în cadrul proiectului pe care l-am numit „România educată”. Îmi doresc ca în 2016 să definim clar obiectivele naţionale şi direcţia în care ne dorim să meargă sistemul nostru de educaţie.
Chiar dacă sunt poate mai puţin spectaculoase într-un an electoral, asemenea dezbateri sunt esenţiale și aşteptate de oameni.
Dincolo de faptul că veţi alege primari, că veţi câştiga sau nu Consilii Judeţene, că veţi alcătui liste pentru alegerile parlamentare, cred că aceste subiecte trebuie să fie pe agenda noastră, a tuturor.
Vă spun încă o dată, la fel cum am făcut mereu când m-am aflat la tribuna Parlamentului: aveţi în mine un partener de dialog. Pe aceste subiecte avem datoria să construim pentru România şi să generăm acord, dincolo de stânga sau dreapta, de expertiza tehnocrată sau partide.
Doamnelor şi domnilor,
Cred cu tărie că o abordare consensuală şi curajoasă este necesară, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context geopolitic complicat. La câteva capitole importante, 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în acelaşi timp, avem de gestionat provocări majore.
Criza migraţiei, creşterea ameninţării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est şi însăşi punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune şi pentru viitorul Europei.
Pentru România, în materie de politică externă şi securitate, priorităţile şi obiectivele majore rămân aceleaşi. 2016 întruneşte toate premisele pentru a însemna o creştere calitativă a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare. În acest sens, am apreciat în mod deosebit demersul Statelor Unite de a creşte semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Iniţiativei pentru Reasigurare Europeană pentru 2017.
În actualul context complicat, România este şi va rămâne o ancoră de democrație, predictibilitate și stabilitate de importanţă strategică la frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea naţională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creşterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esenţială în acest sens.
După pașii făcuți în 2015 și 2016, am convingerea că acest angajament se va reflecta în pregătirea bugetului pentru 2017.
Faptul că cele şase noi comandamente ale Alianţei Nord-Atlantice în Europa de Est - Unităţile de Integrare a Forţei NATO, cum se numesc - urmează să devină deplin operaţionale în prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevanţei acestei regiuni. Unul dintre obiectivele României în cadrul Summitului NATO de la Varşovia care va avea loc în vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO să confirme interesul puternic pentru Europa Centrală şi de Est şi în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonă de importanţă critică în ansamblul de securitate euro-atlantic.
În acelaşi timp, România este decisă să participe activ nu doar la identificarea soluţiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci și la reîntărirea angajamentului și încrederii în proiectul european. România rămâne fidelă acestui proiect şi angajată pentru păstrarea unităţii europene. Am subliniat acest lucru şi cu ocazia recent încheiatului Consiliu European, în urma căruia s-a ajuns la un acord în privinţa relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
Este interesul nostru strategic ca România să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am susținut menţinerea conceptului de Uniune tot mai integrată - ever closer Union, în textul original.
În cursul negocierilor am avut o poziţie fermă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor români în Uniunea Europeană şi nu am acceptat discriminarea lor în raport cu alți cetăţeni ai Uniunii. Astfel, românii care lucrează în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de mecanismul de salvgardare.
Acest mecanism ar urma să se aplice numai pentru o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie şi numai pentru o perioadă limitată de timp, de 7 ani.
Cu privire la indexarea alocațiilor pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru românii care lucrează în Marea Britanie și care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va aplica doar începând cu anul 2020.
Aș dori ca acordul la care am ajuns să conducă la un rezultat pozitiv la referendum, permiţând astfel Marii Britanii să-și păstreze statutul de membru al Uniunii Europene.
Doamnelor şi domnilor,
În planul politicii noastre interne, în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie, angajamentul meu ca Preşedinte rămâne neschimbat şi cât se poate de ferm.
Determinarea pentru întărirea statului de drept vine din convingerea că o consolidare a progreselor în aceste domenii este în beneficiul cetăţenilor noştri.
Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite speţe, încă nu s-a înţeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiţiei. Aşa se face că în materie de răspuns la solicitările justiţiei, după câţiva paşi înainte, recunoscuţi de toată lumea şi aşteptaţi de cetăţeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuţie credibilitatea Parlamentului şi voinţa unor raporturi corecte cu justiţia.
România se află pe un drum ireversibil. Consolidarea statului de drept și independența justiției sunt angajamente ferme la nivelul societăţii şi trebuie să fie reflectate şi în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, şi justiţie.
Anul acesta nu este unul de competiţie doar pentru mediul politic, ci şi un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou Procuror General, expiră mandatele conducerilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, de asemenea, se vor desfăşura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
În acest context, ţin să subliniez câteva aspecte.
Sper că vom avea şi în această zonă o competiţie serioasă şi o dezbatere aşezată, în care să primeze valoarea, performanţa şi onestitatea. Cred că este important pentru soliditatea democraţiei româneşti şi a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului şi să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraţilor în propriul for de conducere şi organ disciplinar.
În ceea ce mă priveşte, ca Preşedinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces şi nu mă voi limita la un rol formal. Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că sunt respectate cerinţele de profesionalism şi integritate.
Doamnelor și domnilor,
Depinde de fiecare dintre noi, cei care ne manifestăm în spațiul public, indiferent de rol, felul în care arată climatul nostru politic și social, cum înțelegem să ne raportăm unii la alții și la ce nivel de conduită, limbaj și atitudine ducem dezbaterea politică.
Îmi doresc un an electoral în care comunicarea să își păstreze decența indiferent de cât de acerbă sau strânsă ar fi competiția politică. Nu vorbesc aici de o opțiune personală, ci sunt convins că în acest fel avem cu toții mai mult de câștigat.
Atunci când m-am adresat pentru prima dată acestui for în calitate de Președinte am spus că îmi doresc să regăsim două lucruri – încrederea și răbdarea. Nu întâmplător vreau să le reiterez astăzi. Avem șansa ca în 2016 să le redescoperim: încrederea între cetățeni și instituțiile democratice, încrederea în capacitatea politicii de a servi interesul public, încrederea în noi înșine ca națiune și răbdarea de a nu distruge înainte de a începe și de a construi temeinic.
Vă mulțumesc!”
Ultima oară, președintele s-a adresat Parlamentului în 16 decembrie 2015, pentru a marca un an de mandat.
De la începutul mandatului, Klaus Iohannis a adresat Parlamentului patru mesaje: la 9 februarie 2015, la 22 iunie 2015, la 16 septembrie 2015 și la 16 decembrie 2015, scrie Agerpres.
Președintele a participat săptămâna trecută la summitul UE consacrat Marii Britanii. Liderii europeni au ajuns la un acord prin care Londrei i se acordă un statut special în cadrul Uniunii Europene. Acest acord va presupune schimbări legislative.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
