La Bruxelles se duce zilele acestea o ofensivă uriașă în materie de lobby din partea politicienilor români pentru a convinge țările din UE de necesitatea aderării României la spațiul Schengen. Ieri, în timp ce la București președintele și premierul României se întâlneau la Cincu cu premierul Olandei, la Bruxelles erau trimiși pentru lobby trei miniștri ai Executivului de la București. În același timp, întreaga delegație a europarlamentarilor români, de toate culorile politice, negocia intens în favoarea aceluiași obiectiv: forțarea unei decizii politice în favoarea primirii noastre în Schengen. Am stat de vorbă cu mai mulți politicieni prezenți la Bruxelles în încercare de a afla detalii despre cum decurge ofensiva diplomatică românească.
33 de europarlamentari are astăzi România la Bruxelles. Și probabil că niciodată în istoria de aproape 15 ani a prezenței noastre în Parlamentul European nu s-a simțit un front comun mai puternic din partea tuturor pentru obiectivul politic care este așteptat a fi luat pe 8 decembrie anul acesta, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne. Și anume, acceptarea României în spațiul Schengen. “Niciodată Bruxelles-ul nu a simțit o așa presiune. Suntem peste tot”, ne-a declarat unul dintre europarlamentarii români, sub protecția anonimatului. “Știm forța pe care o avem. Știm că avem posibilități multiple de a încurca lucrurile. Dar intenția noastră nu e de a vă încurca. Ci de a vă convinge că suntem pregătiți și că este un plus pentru UE accederea României la spațiul Schengen”, ne-a relatat aceeași sursă argumentele pe care le-a adus în discuțiile cu oficialii europeni.
Când am vorbit ieri după-amiază cu el, Dacian Cioloș tocmai ieșise dintr-o întâlnire a grupului politic Renew Europe, al treilea ca importanță în Parlamentul European. “Chiar astăzi, în grup, am avut o discuție pe subiectul aderării. Pentru că săptămâna viitoare vom avea o rezoluție la nivelul Parlamentului European cu privire la aderarea la Schengen. Am avut o discuție foarte francă legată de poziția noastră”, a relatat Dacian Cioloș pentru Digi24.ro. El spune că a avut în ultima vreme mai multe întâlniri directe cu Mark Rutte, premierul Olandei, singura țară care se mai opune aderării României. “În ultimele zile am fost în contact de trei-patru ori cu premierul Rutte și continui să fiu în contact. Și nu vreau să fac nici o declarație legat de asta până nu avem niște concluzii. Dar continui să fac ceea ce ține de mine și să folosesc pârghiile pe care le am la îndemână”.
Dacian Cioloș: Cu Olanda încă se lucrează, sunt ezitări
Fost prim-ministru al României, Cioloș spune că a început lobby-ul pentru acest obiectiv politic încă din 2015. El susține că România ar fi trebuit să fie primită în spațiul Schengen în 2017. “Atunci am avut acordul de principiu și, după părerea mea personală, dacă nu ar fi fost momentul OUG 13, cu atacul ăla la Justiție, probabil că în 2017 am fi intrat în spațiul Schengen”. Cele trei țări care s-au opus atunci aderării României la Schengen au fost Franța, Germania și Olanda. “Obiectivul meu a fost să-mi folosesc influența politică, cel puțin în familia politică din care fac parte, să îi conving pe Macron și pe Rutte, care aveau rețineri legate de intrarea României în spațiul Schengen. Pe Macron l-am convins. Acum nu zic că doar eu. Eu sunt convins, știu, că și președintele Iohannis a avut mai multe discuții cu el. Undeva la începutul anului ăsta mi-a spus că Franța va susține aderarea României. Cu Olanda încă se lucrează, încă sunt ezitări”, ne-a declarat Dacian Cioloș. El ne-a mai spus că i-a informat în permanență pe președintele României și pe premier cu lobby-ul pe care l-a făcut în toată această perioadă.
Rareș Bogdan: Există speranță majoră, dar nu există garanții
Pe europarlamentarul Rareș Bogdan, liderul delegației României în grupul PPE, l-am găsit ieri la ieșirea dintr-o întâlnire a europarlamentarilor populari. “Acum vin de la o întâlnire a grupului EPP pentru că în cadrul grupului, una dintre cele patru teme discutate azi, a fost cea a spațiului Schengen și a sprijinului grupului PPE îl dau aderării României”, ne-a relatat Rareș Bogdan. Acesta susține că în ultimele luni a adunat foarte multe ore de discuții la nivel personal, dar și în cadrul grupurilor politice pe tema aderării, care în opinia sa reprezintă cel mai important obiectiv politic de țară din ultimii 15 ani. “Peste tot am folosit 2 argumente: 1. Argumentul comportamentului ireproșabil al României în relația cu migrația ucraineană și sprijinul pe care România l-a dat Ucrainei în războiul cu Rusia. 2. Explicația faptului că, în cazul în care România, nu va intra, Doamne ferește, în Schengen, am explicat tuturor, dintr-o țară pro-europeană, cu leadership, cu presă, cu influență, cu o populație real europeană, putem să ne trezim cu partide de extremă, cu leadership de extremă, care să creeze o problemă UE venind cu un mesaj antieuropean. Ceea ce în România nu a existat”, ne-a spus europarlamentarul PNL. Rareș Bogdan susține că va încerca, dar îi va fi foarte greu, să cuprindă toate detaliile ale acestui lobby într-o carte de memorii. “Va fi foarte greu ca cineva să-și aducă aminte tot ce s-a discutat la mese, la cafele, la nivelul grupurilor politice. Sunt nu ore, sunt zile în care s-au discutat doar pe legile justiției, spre exemplu. Există o speranță majoră, dar nu există garanții. Și poate vor mai trece cinci ani până la un alt moment favorabil”, ne-a mai spus Rareș Bogdan.
Victor Negrescu: E varianta unui victorii și e varianta unei remize
Pentru a putea vorbi cu Victor Negrescu, europarlamentar PSD, ne-au trebuit câteva ore bune de discuții cu consilierii săi de la Bruxelles pentru a găsi câteva minute în programul său. Autor al unei campanii publice de susținere populară prin semnături de la cetățeni români pentru aderarea la Schengen, Negrescu spune că făcut un lobby intens. “Am discutat cu toți premierii din Europa ai familiei noastre politice. Am discutat inclusiv cu premierul Rutte (al Olandei - nr). Avem mesaje pozitive, dar nu avem siguranța”, ne-a declarat Victor Negrescu. Întrebat ce pronostic dă pentru Consiliul JAI din decembrie, europarlamentarul PSD a afirmat: “Sunt două variante. E varianta unei victorii și e varianta unei remize. Adică, să nu avem un vot. Se joacă până în ultimul moment. Sper să putem aduce o victorie pentru România”. La fel ca Dacian Cioloș, și Victor Negrescu are un regret legat de trecutul politic recent al României care a făcut ca până astăzi să nu fim în spațiul Schengen. Europarlamentarul PSD spune că “aș fi dorit ca președinția română a Consiliului Uniunii Europene (din 2019 - nr) să fi fost mai bine îndeplinită. Am fi putut folosi acest prilej mai bine”.
Aderare în trepte
În timp ce președintele și premierul României se întâlneau ieri la Cincu, în județul Brașov, cu premierul Regatului Țărilor de Jos, trei miniștri din Cabinetul Ciucă erau ieri la Bruxelles cu aceeași misiune: convingerea țărilor europene, în special a Olandei, cu privire la necesitatea aderării la spațiul Schengen. Este vorba despre ministrul de Interne, Lucian Bode, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu și cel al proiectelor europene, Ioan Marcel Boloș. Tot la Bruxelles sunt zilele acestea ambasadorul României la Uniunea Europeană, Iulia Matei, și mai mulți președinți de Consilii Județene prezenți la Comitetul European al Regiunilor. Aflat și el la Bruxelles, europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă a declarat pentru RFI că “există șanse foarte mari pentru a intra cred că în trepte, întâi aviația și navalul și apoi rutierul”. Opinia sa a fost confirmată, dar într-o altă ordine, de europarlamentarul PSD Victor Negrescu. “Șansele sunt unele foarte mari, cum nu au mai existat până acum și eu sper ca acest vot să aibă loc în decembrie și România de anul viitor să adere la Spațiul Schengen și probabil ne așteptăm la o aderare în două etape: începând cu 1 ianuarie, pe cale rutieră și maritimă și începând cu luna martie, pe cale aeriană. Deci acesta ar fi calendarul și sper să-l îndeplinim”, a spus Negrescu.
