Video Legea pensiilor a fost adoptată de Senat pe repede înainte. Scandal între PSD și USR la dezbaterea din comisii

Data actualizării: Data publicării:
BUCURESTI - SENAT - LEGEA PENSIILOR - 14 NOI 2023
Scandal în Senat la dezbaterea pe legea pensiilor. Sursa foto: Inquam Photos / George Calin

Senatul a adoptat cu 85 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 19 abțineri proiectul de lege privind sistemul public de pensii, după ce comisiile de specialitate au emis raport favorabil cu amendamentele admise. Liderii senatorilor USR şi AUR, Radu Mihail şi Claudiu Târziu, au solicitat retrimiterea la comisii a iniţiativei legislative, USR a cerut pentru trei săptămâni, iar AUR măcar pentru două săptămâni, însă ambele solicitări au fost respinse de către senatori. Propunerea de lege se află în procedură de urgenţă în Parlament, iar Camera Deputaţilor este for decizional pe proiect.

ACTUALIZARE 19:50 Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 19 abţineri.

USR a anunţat că s-a abţinut la votul în plen

ACTUALIZARE 16:20 Legea pensiilor a primit, marţi, raport de admitere în comisiile reunite de buget-finanţe şi muncă din Senat, cu 18 voturi pentru, un vot împotrivă şi opt abţineri şi merge la vot în plenul care începe la ora 17.00.

Dintre cele peste 100 amendamente depuse, au fost însuşite aproximativ o treime, propuse de senatori PNL şi PSD. Amendamentele senatorilor din Opoziţie au fost respinse.

Preşedinţii Comisiilor de muncă şi de buget ale Senatului, Ion Rotaru şi, respectiv, Nicolae Neagu, au susţinut că proiectul legii pensiilor aduce „echitate”.

Potrivit senatorului PSD Ion Rotaru, fiecare articol în parte al proiectului a fost discutat cu Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Senatorul USR Irineu Darău şi-a exprimat nemulţumirea pentru graba dezbaterii proiectului şi a acuzat parlamentarii puterii de „dictatură” în Legislativ.

ACTUALIZARE 15:10 Senatorul PSD, Daniel Zamfir, i-a insultat pe cei din USR în timpul dezbaterilor, după ce aceștia au acuzat că nu sunt bani pentru majorările promise și au cerut prezența miniștrilor de la Finanțe și Muncă la dezbateri.

„Ați pus din burtă aceste 10 miliarde și repet, ori nu creșteți pensiile, ori amânați momentul în care o veți face, ori mințiți privind impactul bugatar. Ziceți cât costă. Dați din buzunarul dvs?”, a reproșat senatorul USR, Irineu Darău, parlamentarilor Puterii. 

În replică, senatorul PSD, Daniel Zamfir, le-a reproșat celor din USR modul în care au făcut Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Eu n-aș fi dat în niciun caz din buzunarul nostru prin PNRR 240.000 de euro să cumpăr penisuri și vagine de pluș”, a spus acesta.

Și senatoarea USR, Anca Dragu, a reclamat că nu există o sursă de finanțare reală pentru majorarea pensiilor.

„Nu avem sursă de finanțare la această lege. Mi-e teamă că această lege vine la pachet cu creșteri de taxe și impozite usturătoare”, a spus Dragu la dezbaterile din comisie.

Răspunsul a venit tot de la senatorul PSD, Daniel Zamfir: „Vreau să va spun ceva foarte clar: această lege aduce o echitate despre care de mulți ani vorbim. De vreo 20 de ani de zile oamenii așteaptă de la calsa politică să le facă dreptate. Nu ați domnilor de la USR că oamenii nu ne-au votat ca să ne plângem că nu sunt bani? Aici este vorba de decizie politică, de determinare. Guvernul asta a decis să pună capăt inechității sociale. Nu putem să le mai spunem că nu sunt bani pentru că voi cei de la USR ați trecut în PNRR că faceți piste de biciclete în vârf de munte și am băgat vreo 500 de milioane acolo”, 

Acord în Coaliție pe noua lege a pensiilor

Legea pensiilor a fost subiectul discuţiei şi luni în şedinţa coaliţiei, unde au fost clarificate toate aspectele privind noua lege a pensiilor, inclusiv cele referitoare la sursele de finanţare, potrivit liderilor coaliţiei.

PSD şi PNL au anunţat după şedinţă că proiectul intră în linie dreaptă în Parlament, fiind susţinut de întreaga coaliţie. Liderul PNL Nicolae Ciucă a anunţat că, în şedinţa de luni a coaliţiei, a susţinut ca, în legea bugetului pe 2024, prioritatea în dezbaterile legate de finanţarea ministerelor să o aibă portofoliile Sănătăţii şi al Educaţiei.

De asemenea, preşedintele liberalilor a insistat ca, în proiectul de buget pe anul viitor, să fie prevăzută foarte clar continuarea investiţiilor, întâietate având banii care vor fi alocaţi celor trei mari linii de finanţare - Programul Naţional „Anghel Saligny”, Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi proiectele derulate prin Compania Naţional de Investiţii (CNI).

Citește și Vârsta de pensionare ar putea crește peste 65 de ani, dacă va crește speranța de viață

Premierul Marcel Ciolacu a precizat că, în şedinţa de luni a coaliţiei au fost clarificate toate aspectele privind noua lege a pensiilor, inclusiv cele referitoare la sursele de finanţare şi proiectul intră în linie dreaptă în Parlament, fiind susţinut de întreaga coaliţie.

Şeful Guvernului a mai spus că, împreună cu liderul PNL Nicolae Ciucă, a decis să depună un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la buget. De asemenea, prim-ministrul PSD a mai anunţat că începe şi construirea bugetului pe anul viitor şi în următoarele zile va avea întâlniri miniştrii Educaţiei şi Sănătăţii pentru a clarifica problemele ce ţin de salarizările aferente celor două domenii.

Ciolacu a mai spus că întrevederi vor fi şi cu ministrul Agriculturii şi Mediului, pentru a stabili ultimele detalii privitoare la reorganizarea celor două ministere.

Ce prevede noua lege a pensiilor. Care este noua formulă de calcul

Ministrul Muncii suține că anul viitor vor fi două majorări ale pensiilor. Prima majorare va fi la 1 ianuarie, când pensiile vor fi indexate cu rata inflației, iar în septembrie, după recalculare, 3 milioane de pensii vor fi majorate.

„În 2024, pensiile românilor vor creşte de două ori. Prima dată începând cu 1 ianuarie când pensiile românilor vor creşte cu 13,8 la sută. Fiecare dintre cei 4,8 milioane de români va beneficia de asta. Valoarea punctului de pensie mergând de la 1.785 cât este astăzi, la 2.032 de lei. Este un efort important pe care România îl face, care e o formă de respect pentru fiecare român, este o formă de echitate pentru fiecare român. Aceasta va fi prima parte a procesului de aplicare a noii legi”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.

„Cea de-a doua parte va fi recalcularea pensiilor şi aplicarea acesteia, începând cu 1 septembrie. Pensiile se plătesc lună pe lună, prin urmare, de la 1 septembrie vor avea noile pensii recalculate în care vor vedea exact punctele de contributivitate, punctele necontributive şi punctele de stabilitate pe care le au fiecare dintre dânşii şi care, sigur, vor duce la o creştere a pensiei de peste 40 la sută, în medie. Fiecare român este important să ştie că nu va avea o pensie mai mică prin noua lege a pensiilor se va menţine cuantumul cei mai favorabil şi peste 3 milioane de români vor avea pensii mai mari”, a spus ministrul Muncii.

Legea, care este asumată prin PNRR, are la bază mai multe principii, printre care cel al obligativităţii, al contributivităţii, al egalităţii sau al stabilității asigurării la sistemul public de pensii. Iată câteva dintre cele mai importante prevederi.

Principiile de bază ale noii legi

  • Contributivitate
  • Stabilitate în câmpul muncii
  • Echitate
  • Solidaritate

Formula de calcul

Pensia va fi egală cu valoarea punctului de referință înmulțit cu numărul de puncte. Valoarea punctului de referință reprezintă valoarea punctului de pensie împărțit la 25, iar numărul total de puncte de pensie este format din numărul de puncte contributive, necontributive și de stabilitate.

Pensia = VPR x numărul total de puncte

Numărul total de puncte reprezintă numărul de puncte contributive, numărul de puncte necontributive și numărul de puncte de stabilitate.

VPR = VPP/25

VPR - valoarea punctului de referință. VPP - valoarea punctului de pensie

Stabilitatea în muncă, răsplătită suplimentar

Stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani, ajustat cu puncte suplimentare pentru vechime

  • 0,50 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 26-30 inclusiv
  • 0,75 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 31-35
  • 1 punct/an începând cu anul 36 de contributivitate

Formula de majorare a pensiilor

Rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior.

Procentul de majorare și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și va fi stabilit în funcție de veniturile la BASS și inflația estimată de INS din anul precedent.

Recalcularea tuturor pensiilor

  • Toate cele 4.764.828 de pensii vor fi recalculate conform noii formule de calcul.
  • Nicio pensie recalculată nu va fi mai mică decât cuantumul aflat în plată.

Stagiul de cotizare este redefinit

Stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare, condiționate de un stagiu de cotizare contributiv.

  • Pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă va fi necesar un stagiu minim contributiv de 15 ani. La calculul vechimii de 15 ani nu vor fi avute în vedere perioadele asimilate, sporul de grupă, perioadele necontributive.
  • Pentru a putea beneficia de pensia anticipată este necesar un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.

Sporurile nepermanente contributive vor fi calculate la pensie

  • Acord global
  • Plata cu ora
  • Al 13-lea salariu
  • Premii
  • În termen de 6 luni vor fi recalculate toate pensiile aflate în plată pentru care există la dosar documente cu sporuri/venituri contributive nepermanente.
  • La calculul pensiei va fi avut în vedere venitul brut pentru care s-au reținut contribuția de asigurări sociale.
  • În situația în care, din diverse motive, nu se poate face dovada acestor venituri brute cu documente, la calculul punctajelor se utilizează, ca și în prezent, salariile din carnetul de muncă și sporurile permanente.

Din 2035, femeile vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani

În prezent, atingerea vârstei de pensionare de 63 de ani pentru femei se face eșalonat, până în 2030

În noua lege, eșalonarea se va întinde până în 2035.

Femeile cu mai mulți copii beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare

Reducerea vârstei de pensionare pentru mamele care au născut și crescut copii cel puțin până la vârsta de 16 ani:

  • Un copil: 6 luni
  • Doi copii: un an
  • Trei copii: un an și șase luni
  • Patru copii: doi ani
  • Cinci copii: doi ani și șase luni
  • Șase copii: trei ani
  • Șapte copii sau mai mulți: trei ani și șase luni

Reducerea vârstei de pensionare se aplică și în cazul femeilor care au adoptat copii și i-au crescut minim 14 ani.

Cumpărarea de vechime

Pot fi cumpărați până la 6 ani de vechime în baza unui contract de asigurare voluntar doar pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă sau îmbunătățirea numărului de puncte lunar.

Tipuri de pensie prevăzute de lege

  • Pensie pentru limită de vârstă – condiționată de realizarea unui stagiu minim de 15 ani contributiv
  • Pensie de invaliditate – se mențin cele trei grade (grav, accentuat, mediu) care vor fi redefinite:
    - gradul I – deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
    - gradul II – deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial;
    - gradul III – deficiența funcțională medie și capacitate de autoservire păstrată;
  • Pensia anticipată – condiționată de un stagiu complet de cotizare contributiv de 35 de ani. (*) Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare, cu o penalizare maximă de 24%, față de 30% cât este în prezent. (*) Nu vor fi luate în calcul perioadele necontributive: șomaj, spor de grupă etc.
  • Pensie de urmaș – se mențin prevederile actuale.

Condițiile de muncă speciale și deosebite

În vederea întăririi principiului contributivității s-au revizuit activitățile încadrate în condiții speciale și deosebite de muncă.

  • S-a propus acordarea unui număr de puncte fix, de respectiv 0,25 pct. și 0,50 pct. pentru fiecare an realizat în condiții deosebite și respectiv speciale de muncă.
  • Reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condițiile speciale de 13 ani se diminuează la maxim 10 ani, iar reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condițiile deosebite de 10 ani se diminuează la maxim 7 ani.
  • Se menține acordarea sporului de grupă de 6 luni pentru fiecare an realizat în condiții speciale de muncă și de 4 luni pentru fiecare an realizat în condiții deosebite de muncă.

Normalizarea condițiilor de muncă

  • Locurile de muncă pentru care s-au obținut avize de încadrare în condiții speciale/deosebite se mențin până la normalizarea de către angajator a condițiilor de muncă, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2035.
  • S-a revizuit lista unităților care cuprind activitățile încadrate în condiții speciale de muncă: din 147 de unități au rămas 48.
  • S-au eliminat unele funcții artistice: jongleri, clovni, cascadori, dansatori, călăreți de circ, dresor de animale din categoria condițiilor speciale.

Indemnizația minimă socială pentru pensionari (pensia minimă)

Începând cu data intrării în vigoare a noii legi, cuantumul indemnizației va fi majorat anual cu același mecanism de majorare a pensiilor publice.

Beneficii ale persoanelor cu dizabilități care contribuie la sistemul de pensii

Persoanele care lucrează în condiții de handicap grav sau accentuat vor primi o suplimentare a numărului de puncte contributiv cu încă un număr fix de puncte, respectiv 0,5 pct., respectiv 0,25 pct. Pentru fiecare an.

Pensionarea cu 5 ani mai devreme pentru limita de vârstă

Peroanele care realizează 5 ani de vechime peste 35 de ani contributivi pot ieși la pensie cu 5 ani mai devreme, respectiv la 60 de ani.

Editor : R.K.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri