Legea descentralizării. Noi discuții ar putea începe săptămâna viitoare în USL
Preşedinţii consiliilor judeţene, cei care ar urma să primească mai multe instituţii în subordine, deci mai multă putere, încă speră că legea va fi adoptată.
„Săptămâna viitoare, probabil că cele două echipe de negociere se vor reîntâlni să înceapă să corecteze ceea ce Curtea a spus că nu este în perfectă legalitate. Iohannis este preşedintele echipei de la PNL şi domnul Dragnea de la PSD Noi sperăm ca această lege să fie adoptată”, a spus Răducu Filipescu, preşedintele CJ Călăraşi.
Preşedinţii consiliilor judeţene atrag atenţia nu numai la forma legii privind descentralizarea, ci şi la efectele ei pentru bugetele autorităţilor locale.
„Descentralizarea trebuie să fie însoțită și de o finanțare corectă pentru că ar fi fost lăsarea pruncului pe treptele bisericii: ocupați-vă voi. Sper că iarăși nu este cazul”, spune Constantin Bacalbaşa, preşedintele CJ Galaţi.
Responsabilitatea pentru forma documentului respins de judecătorii Curţii este acum pasată între aleşii locali PNL şi PSD.
„Cine se face vinovat? Se ştie că proiectul este promovat de către Guvern, dar cel care a făcut acest proiect este domnul Liviu Dragnea”, a spus Horea Uioreanu, preşedintele CJ Cluj.
„Descentralizarea aia care ar fi trebuit să fie nu era. Pentru că liberalii s-au opus cu vehemenţă, ea era aşa o minidescentralizare care pe mine ca primar nu mă încântă cu nimic. Pentru mine ca primar al orasului, legea asta a descentralizării nu-mi aducea nou”, a spus Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa.
Curtea Constituţională a considerat că intrarea în vigoare a legii înseamnă trecerea unei părţi din patrimoniul statului în proprietatea administraţiei locale fără ca aceasta să aibă vreun cuvânt de spus. Transferul masiv de bunuri către primării şi consilii judeţene s-ar fi făcut, mai cred judecătorii CCR, fără o regulă clară.
„S-a mers pe o componentă excesiv politică de partid și nu cred că a fost cel mai bun lucru. E păcat că am pierdut încă un an de zile fără să se întâmple nimic”, a spus George Scripcaru, primarul municipiului Brasov.
Odată cu descentralizarea, 14.000 de oameni ar fi urmat să lucreze pentru alte autorităţi, fiind preluaţi din subordinea ministerelor, cu drepturile şi cheltuielile de personal aferente.
Decizii notorii ale CCR
În ultimii ani, magistraţii CCR au decis deznodamântul unor mari războaie politice, dar au influenţat şi decizii economice importante. În 2010, ei au interzis tăierea pensiiilor cu 15 procente, dispusă de Guvernul Boc. Aceeaşi judecători s-au opus legii uninominalului pur care ar fi schimbat configuraţia Parlamentului. Ultima decizie crucială a vizat referendumul cu prag redus, astfel că planurile actualei Puteri de a revizui Constituţia în 2014 au fost date peste cap.
În vara anului trecut, Curtea Constituţională a decis că un referendum cu prag de prezenţă de 30 la sută se poate organiza, doar la un an după modificarea legii. Legea a mai ajuns odată pe masa judecătorilor la sesizarea preşedintelui. În acest caz, amânările succesive de a discuta contestaţia au dat peste cap planul USL de a organiza referendum de modificare a Constituţiei simultan cu prezidenţialele din 2014.
În iulie 2012, Legea uninominalului pur iniţiată de liderii USL a fost declarată neconstituţională. Proiectul spunea că merg direct în Parlament cei care adună cele mai multe voturi. Dacă s-ar fi aplicat, Uniunea Social Liberală ar fi avut o majoritate de peste 90 la sută în Parlament.
O altă decizie care a influenţat soarta Parlamentului vizează statutul senatorilor şi deputaţilor. Legea s-a plimbat șase luni între Legislativ, Palatul Cotroceni şi Curtea Constituţională. Judecătorii au respins succesiv toate prevederile care ar fi sporit imunitatea aleşilor.
Poate cea mai importantă, dar şi cea mai contoversată decizie a judecătorilor Curţii, a fost invalidarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
