„În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale”, potrivit un mesaj postat pe Facebook.
Acest aspect este unul dintre punctele incluse în scrisoarea pe care Monica Macovei i-a adresat-o în campania electorală, drept condiţie pentru sprijinul politic.
„Să garantați împreună cu partidele care vă susțin că exploatarea cu cianuri de la Roșia Montană nu va deveni realitate și va rămâne doar un episod rușinos”, i-a scris atunci Monica Macovei lui Klaus Iohannis.
În ultimul an au avut loc numeroase proteste legate de exploatarea resurselor naturale în două cazuri: gazele de şist şi Roşia Montană.
Camera Deputaţilor a respins, cu 301 voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi 3 abţineri, proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană, mai mulţi deputaţi arătând că acest lucru este şi o consecinţă a eforturilor făcute de societatea civilă în stradă.
Acest proiect elaborat de Guvern a suscitat în sesiunea trecută dezbateri aprinse şi a generat proteste de stradă. Comisia specială, condusă de senatorul PSD Marius Vâlcov, i-a audiat pe toţi cei implicaţi, inclusiv pe reprezentanţii societăţii civile, iar, în final, a dat un raport de respingere, după ce PNL a anunţat că nu-l susţine.
În septembrie 2013, şi premierul Victor Ponta, şi ministrul Dan Şova, atunci titular al portofoliului Marilor Proiecte, insistau pe aceeaşi idee cu declaraţii la fel de publice.
„Înştiinţările oficiale privind investiţiile concrete făcute - investiţiile de infrastructură, de ecologizare şi de reorganizare a exploatării, făcute de către companie - sunt estimate la aproximativ 550 de milioane de euro. (...) În baza business-planului, încasările care ar fi fost previzionate pentru statul român, de 3,6 miliarde de euro, nu le poţi trece la pierderi că nu le avem, dar compania ar fi avut încasări de 2,7 miliarde de dolari. În măsura în care ar exista un litigiu contra statului român, evident că ne vom apăra în faţa instanţelor internaţionale pentru a nu plăti aceste despăgubiri, dar există un potenţial pericol”, spunea Victor Ponta pe 12 septembrie 2013.
„Avem o licenţă (de exploatare a resurselor – n.red.) valabilă până în 2019. Dacă legea nu trece (de Parlament – n.red.), nu înseamnă că Gabriel Resources vor abandona. Conform licenţei, vă informez că se prelungeşte cu câte cinci ani, la simpla cerere a Roşia Montană Gold Corporation formulată cu 60 de zile îninte să expire termenul. Pot să stea acolo până în 2119 şi nu îi poate da nimeni afară”, completa ministrul Dan Şova cu aceeaşi ocazie.
În aceeaşi perioadă, presa canadiană sugera că Gabriel Resources ar putea cere statului român despăgubiri de până la 4 miliarde de euro.
Compania canadiană este interesată de 15 ani de resursele de aur şi argint de la Roşia Montană, iar de şase ani încearcă să obțină contractul de exploatare prin diferite căi. Au fost însă numeroase probleme privind protecţia mediului puse de guverne consecutive din România.
Victor Ponta: Se pare că nu avem gaze de şist. Ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem
Reacția Chevron la afirmațiile premierului Victor Ponta privind existența gazelor de șist în România
În privinţa gazelor de şist, Victor Ponta declara în 11 noiembrie că se pare că România nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are.