Klaus Iohannis: Constat cu regret că prea puțini români au planuri de întoarcere în țară, le propun un parteneriat
„A valorifica potențialul românilor din afara țării înseamnă a crea un cadru propice pentru bunăstarea tuturor românilor. Românii de peste hotare acumulează experiență, capătă deprinderi și își construiesc rețele de contact pe care nu le ar fi avut în țară, aceștia reprezintă un capital prețios ce poate fi valorificat în mod inteligent. România nu își permite să irosească prețiosul capital uman pe care îl reprezintă concetățenii din afara granițelor”, a declarat Klaus Iohannis, președintele României.
La rândul său, premierul Dacian Cioloș a spus: „Își doresc, dacă se întorc, să fie siguri că pot să-și asigure un viitor decent și pentru copii. Această reformă internă cerută de românii de acasă va fi benefică și pentru românii din afară pentru a atrage acest capital uman, economic, un domeniu specific unde România ar avea mult de câștigat din stimularea reîntoarcerii diapsorei e dezvoltarea satului românesc”.
Premierul a schițat în discursul său și câteva măsuri pe care Guvernul le are în vedere pentru a valorifica potențialul reprezentat de românii din diaspora și pentru a-i încuraja să revină în țară.
Redăm în continuare integral mesajele transmise de președinte și premier. Sublinierile ne aparțin.
Mesajul președintelui:
„Domnule Prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Stimaţi membri ai corpului diplomatic,
Dragi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor,
Salut acest eveniment găzduit la Palatul Cotroceni care își propune să aducă împreună decidenți, oameni interesați de relația cu diaspora și expertiza unor state cu know-how în această privință. Vă propun o nouă perspectivă asupra relaţiei dintre stat şi cetăţenii care au ales să trăiască în afara graniţelor ţării, care este, pentru mine, o preocupare de suflet.
Vorbim de multe ori despre pierderea pe care o reprezintă plecarea românilor în străinătate. Într-o altă abordare, însă, putem să vedem și oportunitatea oferită de prezența unei diaspore puternice peste hotare.
Bine angrenată de un stat atent, aceasta poate deveni o importantă resursă pentru dezvoltarea şi modernizarea României, un adevărat capital care poate fi valorificat.
Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul și din afara granițelor. Convingerea mea este că a valorifica potenţialul românilor din afara ţării înseamnă, de fapt, a crea un cadru propice pentru bunăstarea tuturor românilor.
Trăim într-o lume dinamică, în care naţiunile nu sunt îngrădite de granițe și în care identitățile se suprapun. O Românie puternică se clădeşte prin oameni capabili să genereze prosperitate și nu putem ignora jumătate din România activă, care munceşte peste hotare.
De aceea, ne aflăm astăzi aici: pentru a pune o piatră de temelie la crearea unui nou cadru, în care atenţia faţă de diaspora să devină o prioritate naţională. Acesta va trebui transpus în politici publice, programe și proiecte.
Noua abordare pe care o propun, de a privi diaspora ca pe o oportunitate, pleacă de la câteva constatări.
În primul rând, românii de peste hotare acumulează experienţă, posedă expertiză, capătă deprinderi şi îşi construiesc reţele de contact pe care nu le-ar fi avut în ţară. Acestea reprezintă un capital preţios, ce poate fi valorificat în mod inteligent.
Fie că vorbim de specialişti demni de Premiul Nobel, de români care excelează în profesiile lor și în activitățile lor, care muncesc cu onestitate, românii din străinătate au ceva util de oferit ţării. Ei vin cu un capital profesional, intelectual, financiar, social, dar şi „civic”, având experiența de a trăi în democrații consolidate, cu sisteme eficiente în serviciul public.
A doua constatare, pe care o fac cu regret, este că prea puţini români au planuri concrete de întoarcere în ţară. Sunt convins că numărul lor va creşte pe măsură ce se schimbă abordarea statului faţă de cetăţenii săi, dar expertiza lor poate fi valorificată şi pusă în slujba dezvoltării României chiar de acolo unde trăiesc ei acum.
Vă propun să ne gândim împreună la modalitățile în care putem pune în contact specialiştii români din străinătate cu cei rămaşi acasă în fiecare domeniu, în care putem conecta proiectele antreprenoriale sau de cercetare, putem facilita accesul la resurse şi crea punţi de legătură cu instituţiile publice. Putem valorifica ingeniozitatea și creativitatea românească și beneficia cu toții de transferul de idei şi de proiecte în ambele direcţii, din străinătate către România şi invers.
Pentru a răspunde aşteptărilor românilor de a se conecta cu ţara şi de a le oferi un acces prietenos la serviciile statului, se pot crea cât mai multe instrumente online - de la informaţii disponibile în reţea la cursuri şi programe educaţionale şi antreprenoriale sau incubatoare virtuale.
România nu își permite să irosească preţiosul capital uman pe care îl reprezintă concetățenii noștri din afara granițelor. Ei sunt nu doar ambasadorii sufletului românesc şi purtătorii de mesaj ai culturii şi obiceiurilor noastre, ci au demonstrat și spirit antreprenorial prin însuși destinul pe care l-au ales.
Ei sunt surse de proiecte şi investiţii, de cercetare sau de schimburi artistice şi culturale. Pe scurt, sunt vectori de dezvoltare şi modernizare pentru ţară.
Ştim de exemplu că banii trimiși anual acasă fac din românii de peste hotare un adevărat investitor şi generează o parte importantă din creşterea economică. Avem datoria să le oferim mai mult, și anume oportunităţi concrete pentru a-i atrage să-şi investească productiv talentul şi resursele înapoi acasă.
Nu în ultimul rând, românii de peste hotare sunt importanţi factori de influenţă în ţările gazdă. Proiecţia României în lume depinde în mare măsură de prezenţa, vorbele şi acţiunile fiecăruia dintre ei.
În acest fel, se creează o impresie mai vie şi mai durabilă despre România decât prin orice alt instrument de comunicare elaborat de stat. Imaginea României în lume nu vine doar din realitatea de pe teren, de aici din ţară, ci şi din cum este ea tradusă de fiecare dintre cei plecaţi. În acest sens, doresc să salut efortul oamenilor de afaceri care, în mod voluntar, s-au mobilizat, cutreierând diaspora, pentru a prezenta oportunităţile disponibile în România.
Știu că Guvernul va propune o foaie de parcurs care să reflecte importanţa strategică acordată diasporei. Deja remarc atenţia purtată informării cetăţenilor despre votul prin corespondenţă, un drept câştigat de românii din afara ţării cu multă trudă. Ştiu că sunt câteva iniţiative ce se pregătesc deja şi, la coagularea lor, le voi supune discuţiei cu înşişi beneficiarii lor, românii care trăiesc astăzi peste hotare. Astfel, Consiliul Consultativ promis Diasporei va face un prim pas pentru a-şi îndeplini misiunea.
Doamnelor și domnilor,
Pentru a pune în valoare toate valenţele românilor plecaţi la muncă sau la studiu, ne trebuie mai mult decât o acțiune a decidenților politici. Trebuie să îi cunoaştem cu adevărat, să știm cine sunt și ce îi preocupă.
Românii, oriunde trăiesc, aduc contribuţii însemnate. Sunt multe nume cunoscute care au pus România pe harta lumii prin realizările lor, contribuind la patrimoniul cultural şi ştiinţific al umanităţii. Dar îmi doresc, aşa cum am spus, ca prezenţa românilor peste hotare să fie o chestiune de alegere, nu una de necesitate.
Până atunci, propun românilor din afara granițelor un parteneriat bazat pe încredere şi scop comun: transformarea României într-un stat prosper și puternic.
Mulţumesc!”
Mesajul premierului:
Domnule preşedinte, doamnă consilier prezidenţial, vă mulţumesc pentru organizarea acestei întâlniri, pentru această iniţiativă şi pentru oportunitatea pe care ne-o daţi în acest cadru şi nouă, guvernului, să explicăm românilor din diasporă şi celor de acasă ce intenţionăm să facem şi cum vedem această deschidere pe care societatea românească, prin reprezentanţii ei la vârf, trebuie să o arate faţă de românii care trăiesc în afară, această deschidere, şi în acelaşi timp, această apreciere.
Într-adevăr, vorbesc ca o persoană care în ultimii 20 de ani, cam o treime i-am petrecut în afara ţării, dar în permanenţă conectat sufleteşte şi nu numai la toate transformările pe care România le-a cunoscut şi le cunoaşte. Şi pornesc de la ideea că diaspora românească este în momentul de faţă prea importantă în număr şi în valoare pentru a o considera doar ca o simplă prelungire a patriei-mamă. Pornesc de la ideea că diaspora este parte a României şi aşa trebuie să abordăm această relaţie. Am cunoscut în istoria României, istoria mai mult sau mai puţin recentă, mai multe valuri de migraţie care au dat diasporei româneşti o stratificare, care în momentul de faţă este apropiată de cea a societăţii româneşti. Diaspora românească a devenit nu doar o forţă intelectuală, mai ales în anii de după război şi în perioada comunismului, când au plecat mai ales cei care au decis să nu împărtăşească anumite valori promovate de conducerea statului la acea vreme, ceea ce a făcut ca în multe ţări diaspora românească să fie reprezentată mai ales de aceste valori intelectuale, dar diaspora românească este în momentul de faţă şi o forţă economică, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, după migraţia masivă, mai ales în perioada pregătirii aderării României la Uniunea Europeană şi după aderare, când mulţi români au beneficiat de acest drept la liberă circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor. Deci, avem în momentul de faţă o diasporă care este într-un anumit fel, la o anumită scară şi o imagine a structurii societăţii româneşti ca atare şi cu atât mai mult legăturile care au rămas şi care se construiesc între diasporă şi patria-mamă sunt solide şi sunt reprezentative.
Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri. Dacă e să ne uităm la partea economică, remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde euro, dar potenţialul economic şi investiţional al diasporei româneşti putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro. Pe de altă parte, aş porni şi de la ideea că lumea de astăzi este o comunitate globală a cunoaşterii, a inovaţiei, a circulaţiei libere, se circulă astăzi mult mai uşor în toate colţurile lumii decât se întâmpla în urmă cu câteva decenii. Cred că din această perspectivă trebuie să vedem şi diaspora noastră nu ca o formă de separare între cei care sunt acasă şi cei care trăiesc în afară, pentru că circulăm cu toții, chiar şi cei care rămânem acasă şi, pe de altă parte, - şi o ştiu şi din experienţă, chiar şi cei care au decis să muncească şi să locuiască în afară, nu cred că este an să nu revină acasă, dacă nu câteva luni, cel puţin câteva săptămâni. Deci această conectare între ceea ce se întâmplă acasă şi ceea ce se întâmplă în afară este un lucru firesc, nu numai datorită faptului că circulăm, ci şi datorită noilor tehnologii care ne permit să rămânem în permanenţă conectaţi mult mai mult decât se întâmpla în trecut la realităţile a ceea ce înseamnă acasă.
Putem avea în vedere încurajarea revenirii în ţară a celor care şi-o doresc sau să stimulăm legăturile culturale, de afaceri, ştiinţifice pentru cei care preferă să rămână în afară. Pentru că n-aş face o diferenţă foarte mare între cei care doresc să se întoarcă - şi o să revin la acest subiect - cărora avem, cred, datoria să le oferim o anumită deschidere, dar la fel de importanţi sunt şi cei care decid să rămână şi să-şi continue destinul în afară, însă doresc să rămână conectaţi la realităţile din ţară. Şi aici, şi din discuţii cu mulţi dintre cei care acum sunt afară şi doresc să se întoarcă - chiar astăzi de dimineaţă am citit un email, întâmplător sau nu, de la un tânăr din Belgia care îmi spunea că nu nivelul de salarizare este neapărat cel care îi ţine în afară sau care i-ar stimula să vină acasă, pentru că mulţi dintre ei au acumulat deja capital financiar, intelectual, profesional suficient ca să se poată descurca şi în România, dar, îmi spunea tânărul respectiv, ceea ce le face cea mai mare teamă este calitatea unor servicii publice în România. S-a obişnuit cu un anumit standard al serviciilor publice în afară, la nivel de educaţie, de sănătate, de calitate a administraţiei publice şi îşi doresc, dacă se întorc şi decid să-şi investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-şi asigure un viitor decent şi pentru copii, inclusiv din punctul acesta de vedere.
Deci cred că putem spune că şi românii din afară aşteaptă, în mare parte, acelaşi lucru pe care îl aşteaptă şi românii din ţară, legat de reforma statului, legat de evoluţia unor servicii ale societăţii româneşti şi deci această reformă internă cerută de românii de acasă va fi benefică şi pentru românii din afară, pentru a atrage acest capital uman, intelectual, economic reprezentat de diaspora.
Pentru a atrage acest capital uman, intelectual, economic, reprezentat de diaspora, măsurile pe care le avem în vedere, sigur, dincolo de aceste programe de reformă pe care le-am lansat pentru anumite servicii publice de acasă pentru a întări legătura cu diaspora avem în vedere demersuri pentru a crea sau pentru a dezvolta reţele profesionale şi pentru a impulsiona abordarea de tip networking. Aici vrem să mergem pe ceea ce există deja construit, să dezvoltăm structuri care au fost create la o anumită scară, cărora să le dăm o dimensiune mai mare, dar şi să lansăm noi platforme de informare, mai ales pentru a facilita accesarea la fonduri europene în vederea investiţiilor sau la anumite servicii publice. Şi aici doamna ministru al muncii, ştiu că este astăzi aici, o să detalieze cu siguranţă şi măsuri de reintegrare şi reinserţie profesională pentru cei care doresc să se întoarcă acasă.
În cercetare vom continua şi în anii care vin cu programe care să vizeze în mod specific parteneriate dintre unităţi de cercetare din România şi unităţi de cercetare din străinătate care să aibă ca vectori structuranţi mai ales românii care lucrează în cercetare în afară şi care pot să faciliteze mult această reconectare a cercetării româneşti la cercetarea internaţională.
Avem în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei şi a Mediului de Afaceri şi aici unul din obiectivele acestei agenţii este şi de a stimula implicarea românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru investiţii străine în ţara unde ei pot să fie un vector foarte util şi văd că de multe ori investiţii străine în România sunt facilitate şi reuşita lor este determinată de implicarea unor români care trăiesc în străinătate, dar care continuă să aibă conectarea culturală, socială, la realităţile din România, dar şi pentru a începe să stimulăm investiţii româneşti în străinătate, unde la fel putem dezvolta parteneriate cu români care sunt deja bine înrădăcinaţi în mediul economic, socio-economic, din anumite ţări partenere, mă gândesc, sigur, în primul rând, la UE, dar nu doar la UE, ştiu că şi dincolo de Atlantic sunt posibilităţi importante.
Sau, la fel, astfel de parteneriate cu românii din diaspora pentru a stimula schimburile comerciale şi pentru a face din ambasadele noastre vectori de dezvoltare comercială - şi aici ştiu că există aşteptări şi din partea românilor din diaspora. Un domeniu specific unde cred că România ar avea foarte mult de câştigat din stimularea reîntoarcerii diasporei este dezvoltarea satului românesc, şi mă gândesc aici mai ales la migraţia din ultimii 10 ani a unor locuitori din mediul rural în unele state membre din UE unde au lucrat în agricultură, şi asta am avut ocazia să trăiesc direct, oamenii care şi-au schimbat mentalitatea, care şi-au schimbat modul de abordare şi de a vedea dezvoltarea socio-economică după experienţe de câţiva ani în ţări ca şi Spania sau Italia, ca să numesc doar două ţări unde am avut o migraţie masivă în agricultură sau în mediul rural. Şi aici avem intenţia să definim anumite instrumente în programul naţional de dezvoltare rurală, deci să folosim fonduri europene, ca un instrument pentru a încuraja întoarcerea românilor în sate şi pentru a investi în agricultură, în sectorul agroalimentar sau în servicii rurale, pentru că ştiu că sunt mulţi care îşi doresc acest lucru şi doresc sau aşteaptă doar anumite facilităţi de ordin administrativ pentru a putea avea acces la aceste resurse.
Ne gândim, totodată, să continuăm şi să dezvoltăm un program de burse pentru românii din diaspora, atât burse pentru formare, şi mă gândesc aici mai ales la acele familii care au deja copiii născuţi în afară şi care ar putea veni în ţară să îşi facă studiile sau o parte din studii în limba română şi în felul acesta să se conecteze la realităţile culturale ale familiilor în care s-au născut, dar, la fel, burse de cercetare pentru a stimula, aşa cum vă spuneam, conectarea cercetării româneşti la performanţa unor laboratoare de cercetare internaţională prin intermediul românilor care lucrează acolo şi care, mulţi dintre ei, sunt în măsură şi sunt gata să se întoarcă temporar, pentru o perioadă, pentru anumite programe de cercetare, în România.
Pentru românii care decid să rămână în afară, avem în vedere şi o ameliorare a serviciilor administrative consulare sau ameliorarea exercitării unor drepturi cetăţeneşti, cum ar fi dreptul la vot sau sprijin pentru a beneficia de drepturile de liberă circulaţie a lucrătorilor, mă gândesc aici la UE.
Implicarea diasporei, mai ales în ţările cu diasporă românească numeroasă, în întărirea relaţiilor cu statele-gazdă este un element, la fel, pe care îl avem în vedere.
Aşa cum spunea şi dl preşedinte, relaţiile diplomatice şi de cooperare cu anumite ţări, mai ales unele ţări din UE pot să fie foarte mult stimulate printr-o conectare activă a instituţiilor statului românesc la comunităţile româneşti bine organizate şi, în multe cazuri, deja bine reprezentate şi la nivel local sau chiar la nivel naţional în anumite state membre şi asta, la fel o spun din experienţă, pentru că, şi în calitate de comisar european, de multe ori în vizită în anumite state membre, unii lideri politici din anumite ţări îmi povesteau cu mândrie de implicarea comunităţilor româneşti în viaţa comunităţilor locale din statele membre respective.
Aş încheia spunând că promovarea modelelor de succes pe care le reprezintă românii din diaspora, atât în locurile unde îşi desfăşoară activitatea, dar şi, mulţi dintre ei întorşi acasă, atât economice, cât şi cu caracter mai personal, pot să constituie un exemplu şi pentru cei care doresc să facă acelaşi lucru, dar şi pentru noi, acasă, pentru a putea învăţa din aceste modele de succes care ar fi reţeta pentru a stimula şi alte astfel de succese.
Cred că implicarea diasporei în resetarea valorilor sociale şi politice din ţară în schimbarea mentalităţilor, în depăşirea complexelor şi în asumarea mai proactivă a evoluţiei noastre socio-economice ca naţie este un element pe care trebuie să îl avem în vedere şi, aş încheia aici, reamintind ceea ce am spus de la început, cred că de multe ori românii din afară nu aşteaptă lucruri deosebite faţă de ceea ce aşteaptă românii de acasă.
Important este să fim în măsură să mobilizăm aceste resurse fără a face diferenţieri, dar păstrând specificul acestor comunităţi. Vă mulţumesc”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
