Pensiile trebuie crescute cu rata inflaţiei, adică 15-16%, a spus vicepremierul Kelemen Hunor, care adaugă că pensionarii merită acest efort.
„În momentul în care proiectul de buget va fi discutat în coaliţie, atunci vom discuta şi procentul. Până la această oră nu am discutat în coaliţie despre proiectul de buget, cu toate că în noiembrie trebuie să-l trimitem în Parlament, că ăsta a fost angajamentul nostru. Se poate face, că Ministerul de Finanţe cu ministerele de linie au început şi lucrează pe buget, deci nu este adevărat că nu se lucrează, dar în coaliţie trebuie să stabilim câteva chestiuni importante, de la deficit, până la liniile care vor fi finanţate - proiectele de investiţii anuale, multianuale. Dacă nu dai bani la investiţii publice - şi aici vorbim de proiecte mari - atunci şi economia va suferi, şi nici nu poţi să opreşti proiectele începute”, a spus președintele UDMR la TVR Info, citat de Agerpres.
„Punctul nostru de vedere este că pensiile trebuie crescute cu rata inflaţiei - 15-16% - asta vom vedea în momentul respectiv cât va fi la sfârşitul anului, în momentul în care discutăm în Parlament proiectul de buget, dar asta este limita la care eu m-aş duce acum. Pensionarii merită acest efort şi noi trebuie să facem acest efort. Dar nu am luat o decizie”, a precizat el.
Liderul UDMR a punctat faptul că în PNRR România şi-a asumat 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
„Discută şi mâine Nicolae Ciucă, merge la Bruxelles şi probabil că va discuta şi acest aspect. În primul rând nu există un procent de 9,4% obligatoriu pentru statele membre. Nu există aşa ceva. Deci noi am verificat în statele membre, există situaţii diferite, dar nu poţi să spui că există undeva un criteriu de 9,4, 9,3, 9,5%. Nu ştiu cum a apărut acolo, sincer vă spun. Aici eu nu vreau să acuz pe nimeni, nici pe USR, că ei au fost atunci la conducerea Ministerului Investiţiilor. Nu ştiu cum a apărut ideea de 9,4%, dar, dacă fac un calcul, atunci îmi dau seama că România se încadrează în limita de 9,4%, cu excepţia pensiilor aşa-numite pensii speciale, că eu nu vreau să le numesc pensii speciale, că nu sunt speciale, eventual legile sunt speciale şi incorecte, că sunt pensii de serviciu”, a explicat vicepremierul.
Potrivit acestuia, „există o încurcătură” în privinţa acestor pensii.
„Şi aici suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile acele pensii de serviciu. Şi aici există în acest moment o discuţie, inclusiv o consultanţă cu Banca Mondială, şi trebuie să găsim o soluţie pentru acest sector fiindcă, până la urmă, principiul contributivităţii trebuie respectat. Principiul contributivităţii trebuie să fie şi pentru cei care sunt în serviciul public. Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public. Acest lucru trebuie făcut”, a spus Kelemen Hunor.
„Pe de altă parte, nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. E iarăşi un principiu: nu poţi să iei şi pensia de serviciu la 50 de ani şi după aia să lucrezi în continuare, marea majoritate a lor la stat. În al treilea rând, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul, şi aici vorbim în primul rând de o parte dintre magistraţi. Ei au pensia mai mare decât salariul”, a detaliat Kelemen Hunor.
În opinia sa, „principiul este important” şi statul trebuie să ia o decizie, aşa cum se întâmplă în Uniunea Europeană, pentru a nu mai exista discuţii.
„Dacă statul, reprezentanţii statului, cei care decid la un moment dat - Parlamentul, Guvernul - iau o decizie spunând că da, pentru cei care sunt în serviciul public şi au interdicţii peste contributivitate mai dau un punct şi jumătate, două puncte, de discutat, atunci lucrurile se clarifică şi la militari, şi la diplomaţi, şi la magistraţi şi la toţi. Dar acest principiu trebuie discutat. Până acum noi nu am discutat acest principiu, cu toate că eu de doi ani îmi bat gura cu această chestiune şi în vechea coaliţie, şi în actuala coaliţie. De ce este atât de greu să discutăm acest principiu? Pentru că este o abordare corectă”, spus preşedintele UDMR.
Întrebat în ce măsură crede că este realist să se bifeze acest jalon până la sfârşitul anului, măcar la nivel de acord politic, Kelemen Hunor a spus: „Trebuie o lege sau trebuie la nivel de act normativ. Nu merge la nivel de acord politic. Dacă nu, atunci pierdem, inclusiv bani putem pierde, şi de aceea eu cred că nimeni din coaliţie nu doreşte să ajungem în situaţia în care jalonul nu este respectat. România s-a angajat până la 31 decembrie să reformeze acest sistem şi tot sistemul până în anul 2023. Marius Budăi a lucrat enorm cu specialişti din toate domeniile şi eu am încredere că va veni cu un proiect care va rezista şi la Curtea Constituţională”, a adăugat el.
Editor : M.B.
