Kelemen Hunor: Elita politică românească nu poate cădea de acord nici măcar asupra unei autostrăzi

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, că România „nu are o viziune, nu are un proiect viabil”, ultimul scop comun fiind aderarea la Uniunea Europeană. „Elita politică românească nu poate să se pună de acord nici măcar asupra unei linii de autostradă”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că politica românească este cunoscută „pentru lupta acerbă împotriva celuilalt”, scrie News.ro.

„Dar oare ţara în care trăim, România, ştie spre ce direcţie să se îndrepte? Deoarece această ţară nu are o viziune, nu are un proiect viabil. Aderarea la UE a fost ultimul scop comun. Şi asta a fost acum zece ani. Spre ce ne îndreptăm? Ce vrem? Care sunt obiectivele noastre? Elita politică românească nu poate să se pună de acord nici măcar asupra unei linii de autostradă, dar nici asupra direcţiei în care ar trebui îndreptate educaţia şi sănătatea. Politica românească este cunoscută, astăzi, pentru lupta acerbă împotriva celuilalt, deşi ar trebui să se concentreze pe construcţie şi dezvoltare”, a spus Kelemen Hunor în mesajul transmis la Satu Mare, cu ocazia Zilei Maghiarilor de pretudindeni.

Acesta a afirmat că în acest an societatea românească şi societatea maghiară din Transilvania ar trebui să aibă „un dialog despre un acord în privinţa viitorului”.

„Astăzi, adevăratul act revoluţionar din această ţară ar fi dacă am putea reda speranţa, credinţa într-un viitor viabil. (...) Chiar dacă nu vom putea împărtăşi niciodată trecutul, ar trebui să planificăm împreună viitorul nostru comun. Şi cu asta am ajuns şi la cea de-a doua condiţie: să definim un proiect mare, comun, un obiectiv major comun pentru care putem mobiliza toate forţele”, a mai spus Kelemen Hunor.

El a adăugat că „fără încredere reciprocă nu există succes”, iar la zece ani de la aderarea în UE, în România sunt încăă multe lucruri de făcut pentru a avea egalitate.

„Da, trebuie să vorbim despre egalitate, ca despre o condiţie a libertăţii. Ca minoritari, suntem în primul rând preocupaţi de egalitatea în drepturi, dar, din nefericire, trebuie să constatăm că şi la zece ani după aderarea la UE, rămân multe de făcut pentru a elimina inechităţile economice şi sociale”, a mai spus preşedintele UDMR.

Potrivit acestuia, raportul Consiliului European care analizează aplicarea prevederilor acordului cadru pentru protecţia minorităţilor a stabilit că România nu doar că nu este un stat model în garantarea drepturilor naţionale şi lingvistice ale minorităţilor, ci este mai degrabă un exemplu de regres în acest domeniu.

„Astăzi, ar fi şi un act revoluţionar şi dacă instituţiile implicate nu ar prezenta într-o lumină ireală acest subiect, ci ar începe să aplice corecţiile necesare, aşa cum propune şi raportul nostru paralel. În schimb, ei continuă să deformeze realitatea, susţinând că au creat un stat model, exemplar, în timp ce prefectul de Covasna pedepseşte primarii care decorează localităţile în culorile steagului maghiar cu ocazia sărbătorii noastre naţionale. Cer pe această cale Guvernului, premierului şi ministrului de Interne să oprească acţiunile prefecţilor din Covasna şi Harghita, pentru a pune capăt acestei anomalii iresponsabile şi stresante”, a mai spus liderul maghiar.

Acesta a vorbit despre 15 martie ca fiind „o sărbătoare pentru fiecare om care este adeptul libertăţii, a maghiarilor şi românilor deopotrivă”.

„Trebuie să ajungem la un acord cu majoritatea românească, asupra faptului că 15 martie este sărbătoarea noastră a tuturor, la fel cum şi libertatea este a tuturor şi nu poate fi divizată. Şi, cel mai important, să convenim asupra faptului că, deşi denumirea ţării este România, aceasta este o ţară care aparţine mai multor naţionalităţi. Pe lângă majoritatea românească, este şi ţara maghiarilor, germanilor, romilor şi lista ar putea continua”, a mai spus Kelemen Hunor.

În plus, Kelemen Hunor a accentuat faptul că este nevoie de schimbări revoluţionare şi în Europa şi a cerut reglementarea drepturilor minorităţilor la nivel european.