Vicepremierul Kelemen Hunor a anunțat marţi că vor fi mai multe schimbări în viitorul Cod fiscal, care se discută în momentul de față cu reprezentanţii autorităţilor locale şi cei din zona economică. Printre modificări se numără și taxarea jocurilor de noroc, care va crește. În sectorul Horeca, guvernul va amâna intrarea în vigoare a noilor prevederi până la începutul anului viitor.
„A fost un proiect pus în dezbatere publică şi apar alte păreri din societate. Au fost nişte întâlniri cu reprezentanţii primarilor, autorităţilor locale, cu reprezentanţi din zona economică şi bineînţeles din HoReCa. Şi în astfel de situaţii este firesc să asculţi argumentele lor şi să faci eventual nişte schimbări. (...) La HoReCa, concluzia este că rămâne ceea ce propune Guvernul, dar nu de la 1 august, ci de la 1 ianuarie. Până la urmă este o abordare corectă, pentru că este în desfăşurare sezonul turistic, pe de o parte, pe de altă parte legea spune să aştepţi 6 luni, să nu pui în aplicare schimbările în Codul fiscal, în Codul de procedură fiscală. (...) Sunt şi alte schimbări mici legate de IMM-uri, legate de microîntreprinderi, legate de jocurile de noroc, unde mergem pe o taxare mare. Acolo a fost chiar propunerea noastră şi susţinem - dacă taxezi munca, trebuie să taxezi şi norocul, nu se poate altfel. Dar mai sunt mici modificări... până se realizează acea formă care va fi adoptată în Guvern”, a declarat Kelemen Hunor marți seară la B1 TV, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte impozitul pe proprietate, el a arătat că au existat de la bun început nişte discuţii legate de pragul minim, de valoarea la care se raportează acest impozit, dacă se va lăsa pentru primari un prag minim, respectiv un prag maxim între care să decidă.
„De fiecare dată oamenii găsesc portiţe mici, sunt inventivi”
Kelemen Hunor a atras atenţia, pe de altă parte, că există în Bucureşti, în ţară câteva cazuri, respectiv 20-30 de microîntreprinderi cu o singură persoană, fără niciun angajat, cu un rulaj de un milion pe fiecare, cu taxe minime de 3% şi proprietar peste jumătate de cartier de blocuri construite pe microîntreprinderi.
„Nici asta nu e corect şi acele chestiuni care apar permanent. Trebuie cumva filtrate, trebuie aranjate din când în când, nu e vorba să loveşti în microîntreprinderi, nu e vorba să loveşti în economie, dar de fiecare dată oamenii găsesc portiţe mici, sunt inventivi sau chiar portiţe mari de data aceasta, şi încercăm să reducem aceste posibilităţi. România, nedeclarat în acest moment, este într-un fel un paradis fiscal. (...) Trebuie să fim atractivi, şi de aceea eu am respins să trecem la impozit progresiv, de aceea am spus că nici la dividende nu trebuie să mergem mult prea mult, 5% nu e ok, hai să mergem la 8%. Şi eu aş mai fi vrut, dar nu s-a putut, să mergem şi pe o taxă de solidaritate sau o suprataxare pe anumite firme, pe anumite zone, acolo unde au făcut un extra profit faţă de 2019, că trebuie să găseşti un moment de raportare, şi să dăm pentru un an, doi ani o astfel de soluţie, ca să avem bani, fiindcă în pandemie erau câteva ramuri industriale economice care au câştigat”, a menţionat el.
Exemplul Spaniei
Vicepremierul a dat, în context, exemplul Spaniei, care a introdus gratuitate pe transportul feroviar intern pentru toată lumea, pe o perioadă de trei luni, pentru a veni în sprijinul oamenilor, pentru a scoate din circulaţie maşinile, ca să nu mai plătească oamenii combustibilul foarte foarte scump.
„Deci nu e vorba de a importa de undeva, e o chestiune de a ajuta populaţia pe o perioadă limitată de timp, pe de o parte, şi pe de altă parte de a aduce bani la guvern, la bugetul naţional, la bugetele locale şi să nu omorâm economia. (...) Eu cred că ceea ce noi în acest moment facem este să echilibrăm bugetul, să menţinem economia în viaţă şi să avem bani să ajutăm pe cei care într-adevăr au nevoie în această perioadă, fiindcă trecem printr-o perioadă foarte grea, care va dura şi din păcate va dura mult. (...) Trebuie să menţii economia, dar trebuie să menţii şi bugetul”, a adăugat Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, România este în continuare sub media europeană când e vorba de colectare mai ales din TVA a banilor la buget.
„Şi acolo trebuie să facem un efort, noi nu am făcut din păcate până acum. (...) În primul rând facturarea, digitalizarea. Şi asta face ANAF într-un ritm foarte mare”, a menţionat el.
Rectificare bugetară în august
Vicepremierul a anunțat, de asemenea, că la începutul lunii august va avea loc o rectificare bugetară.
„La rectificare veţi vedea o restrângere a cheltuielilor în zona bunuri şi servicii cu vreo 20% din start. Am început discuţiile, se pregăteşte rectificarea, va fi în august, undeva la începutul lunii august, şi veţi avea şi această ştire, când vom ajunge acolo, se va reduce cheltuiala”, a mai afirmat Kelemen Hunor.
El spune că nu este de acord cu reduceri de personal, mai ales din administraţia locală şi centrală şi totodată că trebuie investit în educaţie, sănătate, alte domenii importante.
„Noi deja am oprit angajările până anul viitor. Şi din ceea ce văd eu sunt zonele care sunt prost plătite în continuare - cultura, educaţia, inclusiv cercetarea. Vorbesc de ministere, de zona centrală şi nu numai, şi sunt zone «subpopulate» - se vede acum cum migrează oamenii dintr-un minister într-un alt minister, şi nu atragem de pe piaţă oameni specialişti pentru PNRR, pentru programele operaţionale din perioada de programare care începe anul viitor. (...) Dacă pe teren lung nu reuşim să rezolvăm ceva, vom avea probleme, un exemplu fiind educaţia. Nu se poate să nu investeşti în educaţie, să nu investeşti în profesori, să nu investeşti în infrastructură mult mai mult decât am făcut până acum. Eu nu sunt de acord, şi n-aş fi de acord să începem reducerile de personal în acest moment în administraţia centrală şi în administraţia locală. Am făcut în 2010, în 2011. (...) S-ar putea să găsim anumite sectoare unde este nevoie de foarte mulţi oameni, de exemplu în sănătate”, a explicat vicepremierul.
Despre pensiile speciale: „Se poate lua o decizie”
Întrebat despre pensiile speciale, Kelemen Hunor a arătat că statul ar trebui să decidă.
„Se poate lua o decizie. Dacă vreau să dau, trebuie să stabilesc cât. Bineînţeles că nu poate să fie mai mare, din punctul meu de vedere, decât salariul preşedintelui sau indemnizaţia preşedintelui, indiferent despre ce categorie socio-profesională este vorba - că e magistrat, că e fost militar. Pe de altă parte, nu pot accepta să iasă la 45 - 46 - 50 de ani la pensie. Acest lucru nu se poate accepta. Da, sunt de acord că trebuie mărită vârsta de pensionare pentru acele categorii care la 45 - 50 de ani ies la pensie, primesc o pensie foarte mare, peste contributivitate, se angajează la stat, la privat pe un salariu mare. Este o chestiune de principiu, şi de aici trebuie să plecăm. Şi dacă plecăm de aici şi stabilim o regulă generală pentru toată lumea, atunci se poate ajunge la a reglementa această mare problemă a pensiilor de serviciu sau speciale. Eu aceasta am propus. Au început nişte discuţii, dar n-au fost finalizate. Dacă nu putem merge pe această soluţie, atunci o impozitare a tuturor pensiilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui, indiferent că e magistrat, că e militar, nu contează. (...) Atunci se poate stabili un echilibru şi o justiţie socială”, a adăugat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a menţionat că în PNRR nu scrie cum trebuie rezolvată problema pensiilor, ci trebuie făcută reforma la care lucrează în prezent Ministerul Muncii.
Editor : B.P.
