România este preocupată de situaţia de securitate din vecinătatea sa, generată de desfăşurarea „masivă” a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică, a transmis, miercuri, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis, care a subliniat necesitatea dezescaladării concrete, în teren. Creşterea prezenţei militare americane în România rămâne un obiectiv important, a mai afirmat șeful statului.
„Problematica de securitate va fi prioritară în această perioadă. Astfel, în faţa provocărilor recente de securitate, este evident că avem nevoie de o acţiune mai puternică pe palierul descurajare şi apărare, acţiune care trebuie articulată în spiritul unităţii şi cooperării transatlantice şi al angajamentelor din cadrul NATO.
Rămâne un obiectiv important şi creşterea prezenţei militare americane în România.
România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO şi UE în ceea ce priveşte evoluţiile din Vecinătatea estică şi regiunea Mării Negre. Suntem, în mod firesc, preocupaţi de situaţia de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfăşurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică”, a afirmat şeful statului, la reuniunea de la Palatul Cotroceni.
El a amintit că miercuri are loc o interacţiune importantă, în formatul Consiliul NATO - Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii, despre care autorităţile române au fost informate în timp real.
„Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susţinut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme şi credibile de descurajare, cât şi în deschiderea, pe această bază, pentru dialog. Acest dialog trebuie să aibă ca reper permanent principiile, valorile şi angajamentele care reprezintă fundamentul Alianţei.
Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situaţiei de securitate. Ameninţarea cu folosirea forţei, precum şi punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile.
Susţinem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în mod coerent şi cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv şi în special în regiunea Mării Negre”, a adăugat Iohannis.
Potrivit acestuia, Summitul NATO de la Madrid din luna iunie va reprezenta punctul culminant pentru adoptarea unor decizii-cheie pentru viitorul Alianţei, iar România este deja implicată activ şi constructiv.
„Principala decizie va privi noul Concept Strategic al NATO, prin care Alianţa va continua adaptarea la noile provocări şi îşi va consolida profilul”, a evidenţiat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a menţionat că la nivelul Uniunii Europene, în discuţiile asupra Busolei Strategice, România va urmări menţinerea nivelului ridicat de angajament în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comune.
„Aprofundarea cooperării NATO-UE şi complementaritatea celor două organizaţii, cu evitarea oricărei duplicări, rămân esenţiale în acest exerciţiu. Conceptul de autonomie strategică a Uniunii trebuie să aibă în vedere aceşti parametri şi să fie mai bine conectat de cel al rezilienţei strategice a Uniunii şi a statelor membre”, a subliniat Klaus Iohannis.
El a menţionat, în context, obiectivul operaţionalizării depline a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă de la Bucureşti.
Editor : A.C.