Președintele Klaus Iohannis, aflat vineri la Aachen, în Germania, la „Forumul European Carol cel Mare”, unde urmează să primească premierul internațional cu același nume, a cerut celor din sală să păstreze un moment de reculegere pentru cele șapte victime ale incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța.
Klaus Iohannis participă vineri la dezbaterea din cadrul „Forumului European Carol cel Mare”, care are loc la Aachen, în Germania.
Sâmbătă, președintele urmează să primească premiul internațional Carol cel Mare al orașului Aachen - Pentru unitatea Europei.
Citește și: Klaus Iohannis: Sunt îngrozit de tragedia care a avut loc azi. Statul român a eșuat în misiunea de a-și proteja cetățenii
Discursul președintelui Klaus Iohannis:
„Voi începe cu o informație tristă. Astăzi a avut loc o mare tragedie în România, într-un spital din Constanța. A fost un incendiu și, din păcate, au murit șapte pacienți. Vă rog frumos pe toți, împreună cu mine, să păstrăm un moment de reculegere!
Doamnelor și domnilor,
Voi începe cu o informație tristă. Astăzi a avut loc o mare tragedie în România, într-un spital din Constanța. A fost un incendiu și, din păcate, au murit șapte pacienți. Vă rog frumos pe toți, împreună cu mine, să păstrăm un moment de reculegere!
Vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele incendiului de la Spitalul din Constanța!
Mă bucur să particip la acest forum, în contextul festivităților de decernare a premiului internațional Carol cel Mare al orașului Aachen pentru anul 2020.
Cred că ne este tuturor clar: ne aflăm într-un punct de cotitură pentru Uniunea Europeană. Pandemia de COVID-19 a cauzat o criză care a afectat nu doar Europa, ci întreaga lume. Mai mult decât alte momente dificile cu care ne-am confruntat în ultima decadă, printre care criza economico-financiară declanșată în 2008 și efectele ei, pandemia ne-a obligat să găsim rapid soluții. În ciuda unor ezitări inițiale, acestea au fost puse în practică într-un timp foarte scurt.
Împreună, în cadrul Uniunii, am reușit să luăm cele mai urgente măsuri pentru a reveni la o viață socială cât mai apropiată de cea normală.
Acum este important să revenim la normalitate, integrând, în același timp, lecțiile învățate din aceasta criză.
Această pandemie a evidențiat, în primul rând, valoarea adăugată substanțială a cooperării la nivelul Uniunii, între statele membre, inclusiv în domenii care țin eminamente de competența acestora. Prin cooperare și acțiune comună, am reușit să asigurăm răspunsurile corecte, bazate pe unitate și solidaritate europeană.
Împreună am avut o capacitate sporită pentru repatrierea cetățenilor noștri la începutul pandemiei. Împreună am hotărât crearea unei rezerve de echipament medical. Împreună am decis acțiunea comună pentru susținerea redresării economiei europene și a pregătirii rezilienței socio-economice.
Cea mai importantă lecție este tocmai aceasta - a valorii adăugate incontestabile a unității și solidarității europene.
Accesul echitabil la vaccinuri, adoptarea Planului Next Generation EU sau a Pactului verde european sunt tot atâtea expresii ale acțiunii noastre împreună la nivel european, reflectând valoarea adăugată a acțiunii europene şi rațiunea de a fi a proiectului european, încă de la lansarea sa.
Gestionarea pandemiei a evidențiat și unele puncte slabe. Astfel, am constatat ca ne lipsesc și trebuie să creăm rapid capacități europene de producție care să ofere o mai mare securitate în sectorul sanitar şi farmaceutic.
Trebuie să consolidăm Piața Internă a Uniunii. Coridoarele verzi pe care le-am asigurat s-au dovedit absolut necesare pentru a menține fluxuri funcționale de bunuri şi servicii.
Trebuie să regândim parteneriatele noastre externe, astfel încât să consolidăm relațiile atât cu acele state și organizații care ne împărtășesc valorile și aspirațiile, cât și cu partenerii noștri din vecinătate.
Trebuie să investim în reziliența internă şi externă a Uniunii pentru a putea fi mai bine pregătiți pentru evenimente imprevizibile sau destabilizatoare în interior sau în vecinătatea noastră.
Trebuie să acordăm o atenție specială noilor provocări care țin de securitatea cibernetică și de autonomia Uniunii în sectoare economice cheie.
La acestea se adaugă necesitatea de a limita efectele schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să obținem neutralitatea climatică până în 2050.
Doamnelor și domnilor,
Sunt câteva domenii ale acțiunii noastre viitoare pe care le consider esențiale:
(1) Planul de redresare pentru Europa, care ne oferă instrumentele pentru a spori reziliența Uniunii, pentru a pregăti tranziția digitală şi cea verde și pentru atenuarea șocurilor sociale ale pandemiei.
Acest plan reprezintă și o schimbare de paradigmă, pentru că va sprijini tranziția către un nou model de creștere economică bazat pe sustenabilitate și echitate.
Este esențial ca implementarea noilor obiective de dezvoltare să se realizeze într-o manieră inclusivă, evitându-se accentuarea decalajelor de dezvoltare.
România rămâne pe deplin angajată în procesul de redresare economică post-criză.
(2) Combaterea schimbărilor climatice este un imperativ la nivel european. Avem nevoie de o resetare a economiilor europene către o abordare sustenabilă, cu beneficii concrete pentru generațiile actuale, și cele viitoare.
România susține deplin obiectivele și demersurile la nivel european referitoare la tranziția ecologică.
În același timp, trebuie să avem în vedere complexitatea deosebită a acestui proces, care se va derula pe durata mai multor decenii, cu numeroase provocări.
Pentru România, provocările cele mai mari vor privi corelarea demersurilor de reducere a emisiilor cu obiectivul de dezvoltare în continuare a economiei naționale.
De aceea, deciziile pe care le vom lua la nivel european și implementarea ulterioară a acestora trebuie să țină seama atât de particularitățile statelor membre referitoare la tipul de energie pe care îl utilizează (mixul energetic), cât și de necesitățile lor specifice de dezvoltare și impactul social al măsurilor.
De asemenea, este esențială stimularea altor actori internaționali relevanți pentru a lua măsuri similare de reducere a emisiilor. Altfel, eforturile europene nu vor fi suficiente pentru un impact semnificativ la scară planetară.
(3) Pandemia a accelerat digitalizarea în viața fiecăruia dintre noi: de la educația online la tele-muncă pe scară largă, și de la comerțul online la evenimente artistice în spațiul virtual.
Trebuie să susținem extinderea digitalizării, dar și să acordăm atenție provocărilor pe care le aduce.
De aceea, trebuie să îmbunătățim competențele digitale ale cetățenilor noștri și securitatea cibernetică, pentru a putea gestiona amenințările de securitate pe termen lung.
O coordonare sporită este necesară între statele membre și actori instituționali recent înființați, cum ar fi Centrul european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică - prima structură UE care va fi găzduită de România, la București - pentru a da substanță unui ecosistem european eficient de securitate cibernetică.
Nu în ultimul rând, doresc să mă refer la strânsa legătură dintre digitalizare şi educație. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și elevi. Însă obiectivul nostru ar trebui să fie formarea prin educație a competențelor necesare pentru o piață a forței de muncă dominată de digitalizare.
Doamnelor și domnilor,
Traversăm provocări fără precedent, fie că vorbim de pandemie, de impactul transformărilor digitale sau de înmulțirea catastrofelor naturale. Trebuie să învățăm din greșelile trecutului, pentru a avea un viitor mai bun. Sunt încrezător că în cadrul Uniunii Europene vom avea forța de a ne asigura acest viitor”.
Citește și: Florin Cîțu i-a demis pe managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța și pe șeful ANMCS
Editor : Alexandru Costea
